Din|interior. Născut alcoolic în România. Cazuri cutremurătoare, vieți năruite
Românii beau de sărăcie, de supărare, de singurătate sau pur şi simplu din plăcere. Oricare ar fi motivul, un lucru rămâne cert: alcoolul dăunează grav sănătăţii şi intoxicatiile pe care le provoacă pot să aibă urmări drastice. Fenomenul se află într-o expansiune atât de agresivă, încât a contaminat până şi copiii. Să stăm strâmb şi să judecăm drept: un alcoolic adult încă mai are şansă să se lase de băutură. Ce şanse au însă copiii născuţi de mame iresponsabile, care consumă alcool în timpul sarcinii?
În România, anual, zeci de copii devin alcoolici chiar din burta mamei. În spitalele de urgență din Iași, București și Timișoara, tot mai mulți bebeluși sunt diagnosticați cu sindromul alcoolismului fetal. Afecțiunea apare la nou-născuți după ce mamele lor au consumat cantități mari de alcool în timpul sarcinii.
Mihaela Bizubac, medic specialist neonatologie Spitalul Marie Curie: „Este o patologie foarte gravă pentru că se asociază cu malformații craniene, malformații ale membrelor, malformații cardiace".
Majoritatea copiilor bolnavi provin din mediul rural și au părinți alcoolici.
Gabriela Păduraru, medic specialist Spitalul de Urgenţe Sfânta Maria Iaşi: „Lipsa de educaţie şi dezinteresul. Mamele, cel puţin în mediul rural, unele nici nu ştiu că sunt gravide în primul trimestru”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Copiii diagnosticaţi cu sindromul alcoolismului fetal vor avea probleme de sănătate tot restul vieții. Pentru această afecţiune nu există tratament.
Mihaela Bizubac, medic specialist neonatologie Spitalul Marie Curie: „Afectarea cea mai serioasă este, în primul rând, partea de retard mintal. Acești copii se încadrează foarte greu în societate, sunt niște inadaptați, au un risc foarte mare ca ei la rândul lor sa consume alcool".
Spitalul de Urgență pentru Copii "Sfânta Maria" din Iași. În această unitate medicală ajung în stare gravă majoritatea copiilor din regiunea Moldovei. În ultimii ani, însă, medicii au constatat că tot mai mulți au probleme de sănătate din cauză că mamele lor au consumat alcool pe durata sarcinii. Față de anii anteriori, numărul cazurilor de alcoolism fetal a crescut cu peste 50%.
Laura Bozomitu, medic specialist pediatrie Spitalul de Urgenţa din Iaşi: „De cele mai multe ori sunt depistați la un an, doi de viață. Cei care ajung în spital cu aceste probleme au cel mai mult hipoglicemii severe, sunt copii cu tulburari nutriționale (...) au fost sesizați cu malformații".
CAZUL CRISTINEI
Unul din copii diagnosticaţi cu acest sindrom este Cristina, în vârstă de un an. Cristina s-a născut în luna septembrie 2013, în satul Gugeşti din Vrancea. La numai o lună după ce a venit pe lume, fetiţa a ajuns în grija Direcţiei de Protecţie a Copilului. Avea probleme de sănătate de la naştere, iar părinții săi alcoolici nu au fost capabili să o îngrijească, susțin autoritățile.
Claudia Grigoroiu, şef serviciu Direcţia de Protecţie a Copilului Vrancea: „S-a sesizat din partea primariei ca este necesar să intervenim pentru a-i asigura dacă vreţi un cadru familial. O rezolvare a problemelor de sănătate, pentru că în familia de origine era un risc".
În luna decembrie, Cristina a ajuns în grija unui asistent maternal. Specialistul a constatat că fetiţa nu creştea suficient pentru vârsta ei. La şase luni, avea doar patru kilograme.
Claudia Grigoroiu, şef serviciu Direcţia de Protecţie a Copilului Vrancea: „Nu se alimenta foarte bine, adică mânca foarte puţin. Era mai tot timpul bolnavicioasă".
În luna februarie, asistentul maternal a internat-o la Spitalul Judeţean Focşani. În urma analizelor, medicii i-au stabilit diagnosticul: stare toxică, gastroenterită acută şi anemie. Medicii din Focșani nu știau cu ce era intoxicată și au au trimis-o pentru investigații la Spitalul de Urgenţă pentru Copii "Sfânta Maria" din Iaşi. Marin Burlea, medicul pediatru care a consultat-o, a constatat că fetiția nu suferea de anemie, ci de o afecțiune mult mai gravă, sindromul alcoolismului fetal. Problemele de sănătate ale Cristinei erau cauzate de faptul că mama ei a consumat cantități mari de alcool în timpul sarcinii.
Marin Burlea, medic primar pediatrie Spitalul de Urgenţă din Iaşi: „Starea generală a copilului era destul de precară în sensul că avea o stare de denutriţie destul de avansată”.
După două luni de spitalizare, starea de sănătate a fetiței s-a îmbunătățit. Cristina a fost externată în luna iunie.
Marin Burlea, medic primar pediatrie Spitalul de Urgenţă din Iaşi: „Sub tratamentele pe care le-am aplicat noi inclusiv terapie nutriţionala, evoluţia a fost pozitivă. (...) În ceea ce priveote retardul neuropsihic, lucrurile pot fi ameliorate dar în niciun caz rezolvate în totalitate".
În prezent, copila este în grija unui asistent maternal, Geanina.
Geanina, asistent maternal: „Eu am preluat-o din spital această fetiţă. Practic, ne era milă să o iau în braţe de cât de micuţa era. Nu se mioca, nu făcea absolut nimic".
George, soţul Geaninei: „Ne bucurăm cu toţii că putem să facem un lucru bun. Şi dacă părinţii lor nu sunt în stare numai să îi facă şi să îi abandoneze".
După căutari îndelungate, reporterii „Din interior” au găsit-o pe mama naturală a fetiței, Elena.
Reporter: Știați că nu e bine să consumați alcool în timpul sarcinii?
Elena, mama Cristinei: „Da, normal, eram conștientă de chestia asta, dar aveam acele probleme pe parcurs. Da, din cauza soțului. (Reporter: Adică, ce se întâmplă?) E mai violent..."
Femeia neagă însă că ar fi băut mult. Doar câteva beri, spune aceasta.
Elena, mama Cristinei: „Dacă era cum spune medicii, nu puteam să mai nasc copilul în primul rând şi poate era şi mort copilul. Dar ei comenteaza, vorbesc fără niciun sens”.
În prezent, Elena nu mai ştie nimic despre fetiţa ei. În luna septembrie, Cristina a împlinit un an, însă viitorul ei a fost și a rămâs incert.
Claudia Grigoroiu, şef serviciu Direcţia de Protecţie a Copilului Vrancea: „Cristina are o problemă de sănătate care nu va fi uşor remediată”.
Nu este exclus ca micuţa să revină „în grija” părinţilor naturali, dacă aceştia îşi vor cere drepturile în instanță.
Mihaela Bizubac, medic specialist neonatologie Spitalul Marie Curie: „E un cerc vicios, pentru că părinții sunt cei care ar trebui să fie implicați în educarea și în tratamentul acestor copii (...) și tocmai ei sunt cei care, la rândul lor, au nevoie de susținere".
Cazul Cristinei nu este singular. La Spitalul de Urgenţă pentru Copii "Marie Curie" din Bucureşti, medicii au depistat, de curând, două cazuri de alcoolism fetal. Zeci de bebeluşi sunt suspectaţi că suferă de această afecţiune.
Mihaela Bizubac, medic specialist neonatologie Spitalul Marie Curie: „Nu conteaza câte pahare consumă, alcoolul este toxic pentru făt. (...) Practic aceeaşi concentraţie de alcool pe care mama o are în sânge, aceeaşi concentraţie ajunge şi la nou-născut”.
Medicii susţin că singura soluție pentru stoparea acestui fenomen este ca autoritățile să inițieze campanii de informare a femeilor despre riscurile consumului de alcool.
Mihaela Bizubac, medic specialist neonatologie Spitalul Marie Curie: „Ar trebui spus că alcoolul nu daunează doar grav sănătații. Și atunci când este vorba de o mamă însarcinată este toxic și nu ar trebui consumat sub nicio formă".
Instituția responsabilă cu prevenirea bolilor și monitorizarea stării de sănătate este Institutul Național de Sănătate Publică. Directorul Florentina Furtunescu admite că România are probleme în ceea ce privește campaniile de prevenire a alcoolismului fetal.
Și tot în România, din cauza neglijenței părinților și a lipsei campaniilor de prevenție, sute de copii ajung, anual, în comă alcoolică la urgențe sau la psihiatrie. Cazurile sunt șocante chiar și pentru cei mai experimentați medici de la Unitățile de Primiri Urgențe.
Tamara Solange Roşu, medic Unitatea de Primiri Urgenţe Iaşi: „Predomină din rural baieţii, dar din urban, am constatat noi că domnişoarele sunt cu un pas înaintea baieţilor".
Aproape jumătate dintre adolescenți au consumat băuturi alcoolice cel puțin o dată, potrivit Institutului Național de Statistică. 15% din ei au băut pentru prima dată înainte să împlinească 11 ani. Majoritatea cazurilor sunt înregistrate în mediul rural.
Mihai Gafencu, medic primar pediatru Spitalul de Copii din Timișoara: "Este acest abandon mascat al copilului. Este părintele plecat în străinatate, sunt câteva zeci de mii de copii lăsaţi nesupravegheaţi".
Internetul este plin cu imagini video în care copiii sunt surprinşi în stare de ebrietate.
Laura Mateescu, asis.univ.dr. Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia: "Acești copii dezvoltă tulburări depresive, tulburari anxioase, consum de alte substanţe şi tulburari de conduită cu heteroagresivitate".
CAZUL LUI ȘTEFAN
Ştefan, din comuna ieşeană Focuri, a murit la vârsta de zece ani după ce a băut spirt.
Emilian Brătuleanu, procuror Parchetul de pe lângă Judecatoria Hârlău: „S-a indicat o alcoolemie de peste 1 gram pe litru alcool pur în sânge”.
Povestea tragică a lui Ştefan a început în anul 2012, atunci când mama sa a decedat.
Tiberiu Bantaş, purtator de cuvânt Direcţia pentru Protecţia Copilului Iaşi: „Tatăl, probabil copleșit de aceste probleme, nu se mai putea ocupa suficient de bine de copii (...) avea şi un nivel de educaţie scazut, devenise alcoolic".
Băiatul era trimis la şcoală de tatăl său, Sidor, doar pentru a încasa alocaţia de 45 de lei.
Tiberiu Bantaş, purtător de cuvânt Direcţia pentru Protecţia Copilului Iaşi: "Banii obţinuţi din alocaţia copilului îi cheltuia frecvent pe ţigari şi băutură".
Copilul era bătut cu furca, spun procurorii.
"Pentru a-şi asigura hrana, căuta fier vechi la groapa de gunoi şi îl vindea. Apoi, cu banii rezultaţi, îşi cumpăra de mâncare", se spune în rechizitoriu.
Din cauza problemelor de acasă, Ştefan a inceput să bea.
Tiberiu Bantaş, purtator de cuvânt Direcţia pentru Protecţia Copilului Iaşi: ”Copia modelul familial al tatălui. Dacă tatal era alcoolic, probabil că și copilul începuse să consume".
"Pe la şcoală mai venea beat", spune un localnic din comuna Focuri.
La şcoală, spun procurorii, copilul nu mai făcea față şi era marginalizat de învăţătoare şi de colegi.
Tiberiu Bantaş, purtator de cuvânt Direcţia pentru Protecţia Copilului Iaşi: ”Tatăl lui îi exploata şi în muncă, când ajungea acasă şi astfel copilul nu avea timp suficient pentru a se pregăti şi a trece cu succes etapele şcolare".
La data de 24 ianuarie 2013, Ştefan a dispărut, după ce, susțin autorităţile, tatăl său îl trimisese să îi cumpere de băut spirt. Deși era viscol, procurorii susțin că familia nu a sesizat poliția cu privire la dispariţia copilului.
Emilian Brătuleanu, procuror Parchetul de pe lânga Judecatoria Hârlău: „A fost vorba despre o sesizare din oficiu la data 4 februarie 2013. Familia nu s-a interesat de situaţia minorului".
După douăsprezece zile, băiatul a fost găsit mort, într-o râpă. Ancheta a scos la iveală faptul că Ştefan a decedat după ce a băut spirt şi a intrat în insuficienţă cardio-respiratorie.
Tiberiu Bantaş, purtator de cuvânt Direcţia pentru Protecţia Copilului Iaşi: "Din păcate, acest lucru i-a fost fatal. El a adormit sub acel mal de pământ şi ulterior a decedat".
Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău l-a dat în judeacată pe tatăl copilului şi pe învăţătoarea sa sub acuzația de "rele tratamente aplicate minorului". Sidor susţine, însă, că este nevinovat şi că băiatul său ar fi murit în urma unui accident.
Sidor Spătaru, tata: "L-am trimis la şcoală şi nu ştiu ce s-a întâmplat. La şcoală a fost în clasă, dar încolo nu mai ştiu, o fi dat cineva cu sania peste el".
Ștefan Spataru, bunic: „Nu, nu bea spirt, cine a spus treaba asta? Te potriveşti în gura lumii, ramâi prost".
Cert este că de la decesul copilului au trecut mai bine de un an şi, până în prezent, nimeni nu a fost tras la răspundere. Cazul se afla acum in instanţă. Sătenii din comuna Focuri, cei mai mulți dintre ei alcoolici, nu sunt impresionați de cele întâmplate.
Sătean, extrem de beat: ”Mî cheamă George Michale, Chichi Can, Japonia, măi Cichi Chan!".
CAZUL LUI MARIUS
Ștefan nu a fost singurul copil care și-a găsit refugiul în alcool. Când avea doar 14 ani, Marius, din comuna Poarta Albă, județul Constața, a fost găsit, într-un şanţ, în comă alcoolică, după ce a băut jumătate de sticlă de spirt.
Bunica lui Marius: "De cât timp bea? De mic, de mic. Nu avem ce să îi facem".
Băiatul a început să se îmbete de supărare, după ce a mama lui a murit în 2009. A refuzat să se mai ducă la şcoală şi a hotărât să îşi ia lumea în cap.
Valentina Tudose, asistent social Primăria Poarta Albă: "Tatăl obișnuieşte să consume bauturi alcoolice, nu foarte des. Îl mai batea oi probabil ca asta a fost cauza. Nu a fost înţeles de cei din jur".
De mai bine de o lună, Marius a fugit de acasă. Familia nu mai ştie nimic de el.
Bunica lui Marius: ”S-a apucat de fumat, s-a apucat de băut. Bea, bea, că de vreo trei ori, patru, l-am dus la dezalcoolizare".
Deși a împlinit 16 ani, băiatul are doar trei clase terminate.
Florentina Magri, director Școală gimnazială Poarta Albă: „Am încercat să îl reintegrăm. Și copiii îmi spuneau, doamnă, uitați că Marius este la poarta școlii. Am încercat să îl aducem printre copii, dar nu am reușit”.
Primăria a încercat, în zadar, să îl ajute. L-a internat în câteva centre de plasament, dar fără folos.
Vasile Delicoti, primar Poarta Albă: „Cred că a fost reinternat de cel puţin patru ori până acum. Din păcate, de fiecare dată reuşeşte să fugă".
Valentina Tudose, asistent social Primaria Poarta Albă: „Ce să zic, sunt copii pierduți aștia, viitori infractori".
ȘCOALA DIN BAR
În alte sate, cum este Belcești, din județul Iași, copiii intră în baruri și pentru că nu au de ales. Elevii sunt nevoiți să învețe în cârciuma din sat, pentru că școala lor a ajuns în paragină.
Violeta Diaconu, director Școala Belcești: "Am încheiat al şaptelea an de când ne desfaşurăm activitatea în acest spaţiu improvizat, în condiţii destul de grele".
Barul a fost reamenajat și "servește" ca școală până când Guvernul va aloca fonduri pentru construcția unei cladiri noi.
Constantin Ciobăniţă, primar Belcești: "S-a sistat finanţarea şi în momentul de faţă (...) şcoala se desfaşoară în condiţii improprii".
BUCUREȘTI. OPT DIN ZECE ELEVI BEAU SĂPTĂMÂNAL
Alcoolismul face ravagii și în marile orașe. În București, spre exemplu, 8 din 10 elevi beau săptămânal, conform unui studiu al Ministerului Educației. Și asta pentru că nu există campanii publice pentru prevenirea alcoolismului juvenil.
Petre Craşoveanu, director de şcoală: "Cu această temă nu s-a făcut nicio campanie".
Denis Stănescu, medic pediatru Spitalul de Urgențe Marie Curie: "Ar fi foarte util să nu mai fie considerat un subiect tabu, să se vorbeasca în școli de dependența și de tentațiile acestea pe care adolescenții le au".
Florentina Furtunescu, director Institutul Naţional de Sănătate Publică: "Suntem în faza de analiză să indentificăm măsuri pe care le putem implementa".
Singurii care le explică elevilor ce riscă dacă beau alcool sunt câteva ONG-uri, printre care și Alianţa pentru Lupta împotriva Alcoolismului.
În școli, voluntarii ALIAT află cu stupoare că sunt și elevi care nu consideră că alcoolul este nociv."De ce consumă oamenii alcool? De plăcere! Pentru că este sănătos!", "Dacă bei un pahar de ţuică dimineaţa, eşti energic toata viaţa!” - acestea sunt câteva dintre răspunsurile primite de Ramona Ivănuș, de la ALIAT.
Elevii reușesc să bea și pentru că magazinele nu respectă legea. Legea 61/1991 interzice "servirea minorilor cu băuturi alcoolice, în localurile publice".
Robert, în vârstă de 14 ani, a acceptat să facem un experiment și să îl filmăm cum își cumpără bere.
Robert la chioşc:
"- Ia zi, nepoate!
- BunĂ ziua! Vreau şi eu o bere la jumate! La doza, da. Cât costă?
- Trei. Nu e pentru tine?
- Nu, hahaha".
Robert la alt magazin:
"- Sarutmâna! Vreau şi eu o bere, aveţi?
- La doză?
- La doză! Cât costă? Uitaţi! Mulţumesc!”
În decurs de zece minute, Robert și-a cumpărat, nestingherit, două beri, de la două magazine diferite.
"Când am fost la primul magazin mi-a zis că dacă e pentru mine sau nu, i-am zis că e pentru bunicul meu, și la al doilea nu mi-a zis nimic", povestește Robert.
Institutul Național de Sănătate Publică susține că legislația trebuie înăsprită.
Florentina Furtunescu, director Institutul Naţional de Sănătate Publică: "Legislația din România este destul de permisivă, iar implementarea ei este și mai permisivă".
EXEMPLUL PĂRINȚILOR
Minorii ajung să consume băuturi tari și pentru că urmează exemplul părinților.
Românii ocupă locul cinci în lume la consumul de alcool, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, dat publicității anul aceasta. Alături de ruşi, bieloruşi, ucraineni şi moldoveni suntem campioni mondiali la băut bere, vin şi băuturi spirtoase.
"Hop! Hop! Hau! Hau! Ai, asta-i viaţa! Paă dacă nu eşti vesel trece toată viaţa pe lânga tine!", explică un sătean aflat sub evidenta influență a alcoolului.
Gabriella Bondoc, medic specialist psihiatru Alianţa pentru Lupta împotriva Alcoolismului: "Este o obişnuiţă culturală. Noi suntem obişnuiţi să consideram consumul de alcool ca făcând parte din viaţa noastră şi nu îl privim ca pe consumul unui drog".
De cele mai multe ori însă, atât minorii cât şi adulţii petrec şi îşi îneacă amarul cu băuturi ieftine, de proastă calitate, care le pun sănătatea în pericol.
Romulus Dascălu, preşedinte Organizaţia Patronală a Industriei Alcoolului: "Nouă sticle din zece sau mai precis, nouă litri din zece sunt băuturi contrafăcute (...) Aceste băuturi contrafăcute atacă sistemul nervos, sistemul olfactiv, atacă ficatul, pancreasul".
Anual, în România, alcoolul ucide peste 15.000 de persoane și este una din cauzele principale pentru accidentele auto, crime, violuri și tâlhării. Statul a clasat alcoolismul ca boală, însă Casa de Asigurări de Sănătate nu decontează tratamente.
Paradoxal, Casa de Sănătate a plătit, numai în anul 2012, peste 25 de milioane de euro pentru tratarea a 50 de boli cauzate de consumul de alcool, potrivit unui studiu realizat de Asociația pentru Promovarea Sănătății.
În spitale nu există o evidență clară pentru că ei sunt internați cu totul și cu totul alte diagnostice, depresie, sau alte lucruri de prin spitalele de psihiatrie.
Persoanele dependente de alcool sunt nevoite să se descurce singure, cum pot.
CAZUL LUI BOGDAN
Bogdan, în vârstă de 45 de ani, din București, a renunțat, anul trecut, la băutură după ce a beneficiat de terapie din partea asociației ALIAT. Bărbatul a consumat timp de 25 de ani numai licori tari.
Bogdan: "Sunt un om trist de felul meu. Tristeţea mea într-un fel o stingeam într-o votcă, fără gălăgie, fără multă lume, la votcuţa mea, acolo"'.
Din cauza băuturilor spirtoase și-a pierdut serviciul și s-a pensionat pe caz de boală.
Bogdan: "Un domn doctor, când i-am spus cât beau, a zis, dom'ne nu pot să cred, dumneata beai un litru?! Da, ce beai? Votcă! Nu mai spune domne, de care? D-aia genocid! Aia te-a salvat, domne, altfel mureai dacă beai votcă".
Pentru Bogdan, lupta cu alcoolul nu a fost ușoară.
Bogdan: "Ziceam domnului barman vreau și eu 50, dar 50 de ce, de apă, apă de la robinet! Dar cum, domnule, nu ai apă acasă? Ba am, dar nu am cârciumă acasă! Îi dădeam și bani pentru asta, 50 de bani".
Astăzi, Bogdan se mai duce la cârciuma din cartier doar ca să îşi cumpere cafea. Alte sute de persoane care au probleme cu băutura se înscriu în grupurile de Alcoolici Anonimi:
"Sunt Radu şi sunt alcoolic! Vă sunt recunoscător pentru abstinenţa mea! Sunt Liviu şi sunt alcoolic şi vă sunt recunscator pentru abstinenţa mea".
În România există peste 50 de grupuri de astfel de grupuri, cu peste 500 de membri. Cei care le frecventează își împărtășesc experiențele și se susțin reciproc să rămână abstinenți.
Cristi, membru A.A.: "Toţi am trecut prin aceleaşi stadii, am avut aceleaşi probleme".
BISERICA ÎN LUPTĂ CU ALCOOLUL
Gabi, unul dintre alcoolicii anonimi din Bucureşti, și-a propus să îi determine pe țăranii din satul părinților săi, Gostilele, să renunțe la băut. Împreună cu preotul Valentin Soare, a pus bazele unui grup în cadrul centrului social al bisericii.
"90% din populaţia acestei comune (...) sunt consumatori", spune Gabi.
Ţăranii le apreciază iniţiativa, dar nu sunt dispuşi să renunţe la băutură, cu una, cu două.
"M-aş conforma, dar când muncesc? Trebuie să mai beau, mămică, că nu am putere", spune o femeie.
"Da ruşii bea votca d-aia de 50 de grade, la noi nu există votcă, uite, nu se bea şi la noi în România nici berea ca olandejii", se plânge un țăran.
Dar Gabi și preotul Soare nu se dau bătuţi şi caută membri pentru grupul "Alcoolicilor Anonimi Gostielele" chiar în cârciuma din sat.
"Încearcă măcar la două săptămâni”, încearcă preotul să convingă un consumator. „O să mă cinstiţi?”, întreabă acesta. „ Te cinstesc, cu ceai, cu cafea, hahaha!", răspunde el.
Localnicii au propriile soluții când vine vorba despre vindecarea de vicii.
"Să distrugem uzinele, tutunul, toate astea", propune un bărbat.
Nea Mitică, în vârstă de 84 de ani, bea de supărare şi de singurătate.
"Dimineaţa, când ma duc la pâine, iau trei pâini, beau 100 de grame de ţuică, la 12 când manânc mai beau 100 şi uite acum am băut un pahar", explică nea Mitică.
Bătrânul spune că ar renunţa la alcool, dar nu acum. Acasă şi-a pregătit un bidon cu tescovină din care va face ţuică.
Ies cam patru vedre, 40 de kilograme. Îi ajung „cam cinici luni".
Pentru nea Mitică şi pentru ceilalţi săteni din Gostielele țuica a rămas una din puținele bucurii.
Un alt preot, greco-catolic, din Câmpulung Moldovenesc, Ilie Veneciuc, a apelat la o metodă inedită prin care i-a făcut pe enoriași să nu mai bea. I-a pus să jure că nu mai duc sticla la gură, chiar în Biserică.
Ilie Veneciuc, preot Câmpulung Moldovenesc: "Scopul acestui juramânt este ca ei atunci când îl depun să rămână într-adevăr oameni. Pentru că patima bauturii îi face din oameni, neoameni".
Preotul spune că prin această metodă peste 100 de enoriași au renunțat la băut. De sărbători și la petreceri preotul acordă însă și dezlegări
Ilie Veneciuc, preot Câmpulung Moldovenesc: "Când e botez sau cununie i-am dat voie 48 de ore, servești un pahar, cu paharul dulce sau cu noul botezat sau cu nașii, servești o bere".
Unul dintre enoriașii care a jurat că nu mai bea este Ovidiu.
Ovidiu: "Ultima data când am jurat a fost acum 10 sau 11 ani. (Și de atunci nu ați mai băut?) Nici nu am mai. Practic îmi doream foarte mult, dar aveam nevoie de un sprijin moral".
Bărbatul spune însă că i-a fost mai greu să se reintregreze în societate decât să scape de patima lui Bachus.
"Problemele mari au aparut din partea celor din jur, a societații, care te respinge", spune Ovidiu.
ÎN LOC DE CONCLUZIE
În alte țări europene, cum este Olanda, alcoolicii sunt sprijiniți de autorităţi. În Amsterdam, aceştia sunt puşi să cureţe străzile şi primesc în schimb bere şi ţigări. Și tot în Occident există campanii de prevenire a consumului, iar în școli elevii sunt dirijați spre activități sportive tocmai pentru a nu-și petrece timpul liber prin baruri. În România însă, mii de oameni mor din cauza băuturii și alte zeci de copii se nasc alcoolici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
