„Din|interior”. În lumea „samsarilor” de acte pentru basarabeni
În ultimii 21 de ani, aproape 450.000 de cetăţeni moldoveni au depus cereri pentru obţinerea sau redobândirea cetăţeniei române. Peste 320.000 au fost soluţionate pozitiv. Faptul că obţin cetăţenia română nu înseamnă însă că devin imediat români cu acte în regulă. Există o serie de formalităţi care trebuie îndeplinite. Uneori, din cauza birocraţiei excesive şi duratei prea mari de aşteptare, cad victime ale unor intermediari care le promit că le obţin actele, peste rând.
„După obţinerea certificatului de cetăţenie şi depunerea jurământului, aceştia devin cetăţeni români şi au obligaţia să obţină un document de identitate românesc. Fie carte de identitate, fie paşaport.(...) Aceştia trebuie să prezinte absolut toate documentele necesare ca şi un cetăţean român născut în România. (...) Asta însemnând certificat de naştere, certificat de căsătorie, sentinţa de divorţ, după caz”, spune Leontin Petrescu, director adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei a Municipiului Bucureşti.
Primul pas este obţinerea certificatului de naştere românesc, de la serviciile de stare civilă. Cererile basarabenilor redeveniţi români se înregistrează în Bucureşti doar la Primăria Sectorului 1 – în august au mai fost deschise, alături de consulatele României, şi patru birouri teritoriale ca să uşureze procesul.
La Bucureşti, însă, la cel mai mare centru din ţară de depunere a cererilor, sistemul de programări este blocat, până în 2017. „Numai anul acesta, conform programărilor de anul acesta, numărul înscrierilor a ajuns sau, mă rog, data înscrierilor a ajuns până în anul 2017. Deci este un volum foarte mare de cereri, însă sistemul nostru nu permite analiza decât a maxim 200, între 200 şi 400 de dosare pe săptămână”, a confirmat Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al primăriei sector 1.
Aici intervin samsarii de acte – cunoscuţi şi ca mandatari sau intermediari, persoane care, cu procură la notar, se oferă să-ţi elibereze ei actele, prin căi numai de ei ştiute.
Adevărate reţele de traficanţi de documente funcţionează între Chişinău şi Bucureşti. Sute de intermediari basarabeni le promit doritorilor că vor obţine actele mai repede şi mai uşor. Totul, contracost, şi de multe ori ilegal. Reporterii emisiunii „Din|interior” au aflat cât mai costă să devii român, prin sistemul subteran de stare civilă.
„Fabrica” mandatarilor
Chiar lângă Direcţia Generală de Paşapoarte din Bucureşti, zeci de cetăteni moldoveni vin cu dubele din Republica Moldova, pentru a obţine acte de identitate româneşti. Printre ei, şi-au facut cartier general intermediarii. Negociază, în plină stradă, eliberarea certificatelor de naştere pentru sume cuprinse între 100 şi 200 de euro.
Mandatarii de ocazie susţin că eliberează certificatul de naştere în doar două-trei luni, în condiţiile în care, pe cale legală, programările pentru depunerea dosarului sunt blocate până, cel mai devreme, martie 2014, la cea mai liberă dintre secţiile teritoriale. Reporterii Din interior au negociat aici, cu camera ascunsă, eliberarea unui certificat de naştere românesc, în două luni jumătate, cu 120 de euro.
„Fabrica de documente” este însă mult mai vizibilă la Chişinău. Chiar în faţa Consulatului României de la Chişinău, mandatarii împart cărţi de vizită pe stradă şi sfătuiesc pe oricine să apeleze la serviciile lor.
„Nu vă temeţi, baieţi! Va dau femeie cu care faceţi 100 de procente! Ea merge singură, face procură la notar, tot!”, se laudă o femeie şi îndrumă reporterii cu camera ascunsă spre o altă intermediară. Aceasta se laudă că rezolvă un certificat de naştere în două luni jumătate, cu 150 de euro.
„Naşterea putem să v-o transcriem în termen de două luni de zile, la preţul de 120 de euro”, negociază un alt mandatar de consulat. „Banii se achită la urmă, fără avans, fără nimic, se transcrie naşterea prin procură.(...) Şi peste 60 de zile vă contactăm, mergeţi la oficiu, luaţi naşterea şi vă achitam. Şi de acolo puteţi să mergeţi cu noi la paşaport, la buletin...”, îndeamnă intermediarul.
Un fost intermediar face dezvăluiri
Pe lângă Consulatul României de la Chişinău au apărut inclusiv chioşcuri specializate în transcrierea actelor româneşti. Afacerile sunt înfloritoare. Totul este la vedere. Intermediarii sugerează, pe camera ascunsă, inclusiv cum se dă şpaga ca să „urgenteze” procedurile de transcriere a actelor:
„-Noi facem procură prin avocatul nostru. Ce face el acolo, cum face...(...)
-Suma e mică, 130 de euro...
-Nu-s 130! 150.
-Banii aştia trebuie daţi mai departe?
-Corect! Dar care-i faza... Hai să vă deschid, că de fapt ştiţi deja: dacă plecaţi singur la Bucureşti, îl faceţi gratis. Oamenii noştri îţi fac acolo, la arhive, nu ştiu, eu nu mă implic, cum fac acolo, cu 150 de euro.
-Banii rămân la dumneavoastră sau se duc?
-Se duc! Se duc! Dacă vă interesează cât am dintr-un certificat de naştere, vă spun: 5 euro.
-Şi restul unde se duc?
-Restul se duc la primarie, la avocat, la...
-Cadouri.
-Da!”
Din 2009, de când procedurile de obţinere a cetăţeniei s-au simplificat, intermedierea de acte a devenit pentru unii moldoveni o sursă de venit consistentă. Un fost samsar de acte basarbean a dezvăluit, sub anonimat, pentru emisiunea „Din|interior”, dedesubturile afacerii.
„Erau câteva persoane cu care lucram, care se aflau la Bucureşti sau aici, pe loc. Dacă e să vorbim de acte de stare civilă, erau muncitori ai stărilor civile, cărora le transmiteam actele, le spuneam ce avem nevoie şi ei, în scurt timp, pentru o „taxă” sporită de zeci de ori, noi achitam, ei ne dădeau actele”, povesteşte fostul intermediar.
Viaţa cu identitatea furată
Basarabenii sunt nevoiţi să le dea intermediarilor actele în original. Riscurile sunt enorme. Oleg Cerbari, un moldovean care şi-a redobândit cetăţenia română la sfârşitul anilor 90, a încercat, în urmă cu mai mulţi ani, să obţină actele româneşti prin intermediul unui bărbat din Chişinău.
L-a găsit printr-un anunţ din ziar. I-a predat dovada cetăţeniei în original, primind promisiunea că problema i se va rezolva urgent.
La câteva luni, însă, intermediarul l-a anunţat, sec, că actele s-au pierdut. Mai mult, la scurt timp, Oleg a aflat că indentitatea i-a fost, de fapt, furată. A aflat vestea chiar la graniţă, când încerca să treacă în România.
„Când am depus încă o dată documentele şi m-am dus să le ridic, am fost oprit de poliţie la frontieră. După o zi întreagă de convorbiri, la sfârşitul zilei mi-au arătat documentele mele cu fotografia unei persoane străine. Şi după aia mi-au spus: „Iaca ăsta eşti tu, dar cu alta faţă!”, povesteşte Oleg Cerbari.
Oleg nu a aflat nici până astăzi cine s-a folosit de datele sale personale. Ştie însă că, undeva pe planetă, există cel puţin o persoană care umblă cu numele său în buletin. „Din partea legală, orice persoană cu documentele mele poate să facă o infracţiune, ceva, şi eu o să fiu vinovat neştiind despre asta...”, se teme Oleg.
Nu mai poate intra în România de când i s-a furat identitatea. Se judecă, de câţiva ani deja, pentru a anula actele care s-au făcut cu numele său. Este însă sătul de amânări şi de termene prelungite de judecată.
„În principiu mi-a schimbat complet viaţa, fiindcă eu aveam intenţia să plec în România, să mă aranjez în România, să lucrez. Chiar, să vă spun drept, mai aproape de Europa... Eu simţeam că este diferenţă, în principiu, între două ţări, cum ar fi. Ştiţi cum: suntem ca doi fraţi, dar totuşi diferiţi... Şi de asta eu simţeam de pe atunci perspectiva. Şi aveam posibilitate. Eram singur, eram tânar. Acum... multe mi s-au trecut”, povesteşte Oleg.
Ce zic autorităţile
Autorităţile de la Bucureşti ştiu că există reţele bine organizate de intermediari, care, de multe ori, fac ilegalităţi. În urmă cu un an, procurorii români au anunţat destfiinţarea unei reţele de mandatari şi de funcţionari suspectaţi de corupţie. Cazul a devenit cunoscut drept „Dosarul mită pentru cetățenie”. 11 persoane au fost arestate preventiv. Potrivit procurorilor, intermediarii identificau, în rândul instituțiilor care se ocupă cu eliberarea de documente, lucrători dispuși să ia mită.
Astăzi, însă, toți cei anchetați se află în libertate. Într-un răspuns trimis la solicitarea echipei „Din|interior”, pentru de a afla stadiul în care se află ancheta, reprezentanții Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au declarat că acesta este „în curs de soluționare”.
Autoritățile din București spun că, în general, intermediarii sunt toleraţi pentru că legea nu interzice, în principiu, activitatea lor. Procurile întocmite la notari îi acoperă. „Şi dumneavoastră, dacă aţi prezenta un document în calitate de mandatar, eu mandatul pe care îl văd în forma originală nu pot să-l contest. Nu pot să spun că este ilegal, nu pot să spun că nu este unul autentic, dacă el are toate elementele care îmi conferă certitudine. Atât îmi spune legea: trebuie să fie mandat special, încheiat la notar”, spune Monica Cămărăscu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
Este greu de calculat câte dintre cererile de redobândire a cetăţeniei române aprobate din anul 1991 până astazi au fost obținute prin sistemul paralel al intermediarilor. Se estimează însă că, în prezent, 800.000 de români din Basarabia, aproape un sfert din populația țării, doresc cetăţenie romană, după cum arată un studiu recent.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
