Din|interior. Deveselu, viața după scut
În inima Olteniei, la doar câțiva kilometri de Caracal, un sat de 3000 de locuitori a devenit obiectivul strategic al unei lupte geopolitice cu implicații la nivel mondial. Deveselu a căzut, fără să vrea, în mijlocul unui război mediatic între americani și ruși. La scară mică, acest sat din Câmpia Română s-a trezit peste noapte un simbol al conflictului dintre cele două superputeri. Oltenii nu înțeleg mare lucru din ce s-a abătut asupra lor. Ei știu doar că, de când au venit americanii, au strazi asfaltate, canalizare și apă curentă. Toate, motive de bucurie.
Periodic sunt vizitați când de ruși, ocupați cu misiunile de propaganda primite de la Kremlin, când de americanii din baza, care se arata preocupați mai mult de educația copiilor din sat.
Este ultima zi de școala pentru elevii din Deveselu. Echipa de fotbal a bazei americane a fost invitată să își ia revanșa după înfrângerea suferită de Ziua Copilului în fața puștilor de la clasa a VIII-a. După câteva momente de derută în care singura minge a fost căutată pe izlazul oilor, a început meciul.
Acest gen de activități sunt obișnuite pentru marinarii americani. Interacțiunea cu localnicii are mai multe scopuri: în primul rând, apropierea de comunitate, dar și un scop civic.
Oltița Urâtu, directoarea școlii din Deveselu: „Cred ca am început să ne schimbăm și mentalitățile. Îmi amintesc că în săptămâna „Școala altfel” am avut 2-3 activități în care am făcut curățenie. Deci pornind de la protecția mediului, ne-am schimbat atitudinea, suntem mai civilizați. Nu știu dacă din cauza lor sau nu...ne-au ajutat”.
Luke Evans, marinar U.S. Navy: „Îmi place aici, oamenii sunt foarte prietenoși, e nemaipomenit să ieșim așa, să ne jucăm cu copiii, să ajutăm în comunitate, să vorbim cu oamenii”.
Luke Evans a mai fost detașat în cadrul bazelor navale ale Statelor Unite din Japonia și din Washington înainte de a ateriza la Deveselu. Cu toate acestea, ce a gasit în micul sat din Olt nu l-a șocat atât de tare.
Luke Evans: „Am crescut la o fermă. Înainte să mă înrolez în marină, am muncit și eu la câmp, deci a fost normal pentru mine. Am mai văzut căruțe. Familia mea are multe animale, așa că să le văd pe toate așa, de jur împrejur, nu a fost atât de ciudat pentru mine, m-am simțit ca acasă”.
Richard Cardenas Burt Jr., marinar U.S. Navy
Reporter: Îți place să-ți petreci timpul cu copiii? Te-am văzut învățându-i fotbal american.
Richard Cardenas Burt Jr.: Îmi place să predau și îmi place fotbalul. Îmi place și să învăț lucruri noi.
Reporter: S-au schimbat copiii față de acum un an?
Richard Cardenas Burt Jr.: Da, da. Erau tăcuți și acum de-odata participă cu noi la activități, înainte erau mai introvertiți. Dar acum simt că ne plac mult.
Reporter: Li s-a îmbunătățit engleza?
Richard Cardenas Burt Jr.: Da, câțiva dintre ei chiar vorbesc bine engleza, mult mai bine decât vorbesc eu româna. Dar înțeleg puțină română. Oricum engleza lor e bună, la câțiva cel puțin.
Richard Cardenas Burt are 21 de ani și este de aproape un an în România. La fel ca și camarazii săi, atunci când nu călătorește în Transilvania sau in București, își petrece timpul liber în Deveselu sau în Caracal. Marinarul crede că românii sunt încântați de prezența lor.
Investiții în școala românească
Pentru cei mici, pare să fie chiar o binecuvântare venirea americanilor. Printr-un miracol, clădirea școlii, pe punctul de a se dărâma, a fost renovată.
800.000 de dolari a cheltuit guvernul Statelor Unite pentru renovarea școlii, a grădiniței și a centrului de zi din Deveselu unde învață aproximativ 250 de elevi.
Oltița Urâtu: Grădiniţa era din 1902 construită, de aia nici n-am putut-o reabilita, a fost nevoie de construcţia unei noi grădiniţe. Şcoala construită în 1984 şi nu foarte frumoasă. Ca 30-40% din şcolile din mediul rural. Se făcuseră invenstiţii...dar...N-am insistat noi. A fost așa, o oportunitate pentru noi. Așa, cu banii alocați, cred că am fi reușit în 6-7 ani să realizăm acest lucru”.
Ion Aliman, primarul comunei Deveselu
Reporter: De ce au ales să investească în educație?
Ion Aliman: Pentru ca educația, din punctul meu de vedere reprezintă viitorul unei națiuni, și dacă nu investim în copii, nu investim în nimic. Ne bucurăm ca au ales și din proprie inițiativă, au facut aceste lucruri, să investească în unitățile de învățământ.
Dar nici românii nu s-au lăsat mai prejos și măcar pentru acest lucru Ion Aliman se poate consideră un primar norocos. De când a fost luată decizia construirii scutului antirachetă, pe locul unei fostei baze aeriene sovietice, fondurile de la guvern au început să curgă. S-au refăcut drumurile, s-a turnat asfalt în tot satul, oamenii au primit apă potabilă direct la robinet și canalizare. Toate acestea deservesc întâi și întâi baza militară.
Ion Aliman, primarul comunei Deveselu: „Pot să spun că au venit în ultimii 3 ani mult mai ușor decât în alte localități. Dar nu vreau să se înțeleagă că mi s-a pus totul pe tava. Dacă n-ar fi venit americanii în zonă, sunt ferm convins că s-ar fi întâmplat și aceste lucruri, dar nu atât de repede. Deci probabil că proiectele ar fi fost începute și derulate pe mult mai mulți ani”.
Oltenii, carne de tun pentru propaganda rusească
Prezența americană a îmbunătățit vizibil calitatea vieții din Deveselu în doar câțiva ani. Însă războiul hibrid se poartă și prin mijloacele de manipulare în masă, iar sătenii au fost prinși la mijloc și folosiți în materiale de propagandă.
Dumitru a fost protagonistul unui documentar difuzat în luna iunie la televiziunea publică din Moscova. În filmul numit Capcana, jurnaliștii ruși au prezentat Deveselu ca pe o zonă defavorizată în care nu există semnal la telefon, iar sătenii sunt asupriți de „noii stăpâni" ai bazei, americanii.
Mai de frica primarului, mai de rușine că s-a lăsat dus de nas de jurnaliștii ruși, Dumitru spune că este mai bine acum decât era înainte, chiar dacă el a rămas tot sărac.
Baza americană a fost ridicată peste cea sovietică
Dincolo de ruși, care încearcă să prezinte România ca pe o țară înapoiată, există și români cărora nu le-a picat tocmai bine că americanii și-au pus scutul taman în locul unde era pista aeroportului militar. De aici decolau până acum 15 ani MiGurile 21 fabricate în Rusia.
Reporter: Vă mai uitați peste drum către bază așa, cu nostalgie?
Valerica Jumugă, fost pilot de vânătoare: Atunci când mă duc și vin de la oraș involuntar privirea îmi pleacă spre pistă. Însă ca fapt divers pot să spun că uneori visez că zbor. Și mă trezesc cu un gust amar. Ca atunci când te trezești dintr-un vis frumos și îți dai seama că realitatea este alta, nu ai de ce să te mai bucuri.
Piloții care au pilotat aparatele sunt nostalgici. Valerica Jumuga este printre puținii aviatori ramași în fostul cartier general al bazei. Este revoltat de planurile americanilor.
Valerica Jumugă: „Pista este jumătate distrusă. Asta face parte probabil din strategia gânditorilor americani. Nu poți să vii să plasezi un obiectiv strategic atât de important exact pe locul pe care l-au construit rușii. Pentru că ei îl au cartografiat la milimetru. Pentru că ei au fost cei care au avut planurile. Cum poți să-ți pui acolo chestia asta sensibilă? Probabil că ori sunt prea grandomani, ori sunt inconștienți. România a plecat pur și simplu într-o aventură din care nu știe cum va ieși. În sensul că ne-am aliat cu cine nu trebuia sau că am plecat de lângă cine nu trebuia, nu știu. Nu mă interesează. N-am fost nici filosovietic, nu sunt nici filoamerican. Consider că România trebuia să meargă pe o neutralitate perpetua”.
Incursiune în dormitoarele marinei americane
La doar câteva sute de metri, peste drum, în interiorul bazei militare, comandantul James Craycraft este de cu totul altă părere.
James Craycraft, comandantul bazei militare Deveselu: „Sentimentul general al soldaților mei este acela de mândrie și bucurie și cred că moralul este foarte ridicat în rândurile lor. Cred că se bucură de diversele părți ale țării și încep să cunoască istoria României, asta e foarte important pentru ei, le vorbesc mereu despre asta”.
Reporter: Cum va simțiți fiind la comanda unei baze ca aceasta?
James Craycraft: „Cred ca este o responsabilitate unică pentru o persoană în gradul meu să aibă privilegiul să conducă o structură atât de importantă în cadrul unei baze românești. Cred că este o mare oportunitate pentru noi să fim parteneri în relația cu românii. Cred că localnicii sunt foarte mulțumiți de faptul că pot interacționa cu americanii staționați aici în Deveselu. Asta este o oportunitate unică pentru noi să le oferim prietenia și să împărtășim cu ei roadele misiunii noastre de aici”.
Scutul a devenit oficial funcțional în luna mai, iar lucrările la complexul militar sunt aproape gata. Aici soldaţii din marina americană au parte de tot confortul.
Pe lânga magazinul în care marinarii găsesc exclusiv produse americane menite să le mai aline dorul de casă, în bază mai există o sală de forță, o sală de mese, 90 de camere care pot găzdui până la 180 de oameni și o cameră de relaxare.
James Craycraft, comandantul bazei militare Deveselu: „Simt multă mândrie vizavi de misiunea noastră de aici. Cred că suportul și îndeplinirea misiunii noastre când vine vorba de flota, de soldați și de familie, acestea sunt grijile mele principale. Să am grijă de marinari și de civilii care lucrează aici, la instalație”.
Americanii, a opta minune din Caracal
Dincolo de misiunea militara pentru care au venit în România, americanii au schimbat şi economia locală. Caracalul, cel mai apropiat oraș, a avut de câștigat enorm, mai ales de pe urma sutelor de angajaţi străini ai firmelor care au lucrat la construcția bazei. Majoritatea s-a cazat, a mâncat și s-a distrat în Caracal.
Petrișor Constantinescu a câștigat anul trecut premiul de antreprenorul lunii iulie oferit de Ambasada Statelor Unite. Alături de familia sa conduce un restaurant, un hotel și un club în Caracal. Toate s-au bucurat de aprecierea partenerilor americani.
Nu doar micile afaceri au avut de câștigat de pe urma americanilor, ci și locuitorii de rând. Piața imobiliară din Caracal a cunoscut un adevărat boom. Dan Dumitrescu, agent imobiliar: „Deci s-au scumpit apartamentele cu 30%. Chiriile erau 3-4 milioane, acum sunt 11-12 milioane, adica 300-400 până la 500 de euro. Nu mi se pare normal pentru Caracal”.
Cum lucrările la baza militară sunt aproape de final, fluxul de americani se va reduce doar la cele 200-300 de marinari cantonaţi în bază. Afacerile cu antreprenorii locali sunt din ce în ce mai mici, apartamentele se golesc treptat. Ce va rămâne după?
Dan Dumitrescu, agent imobiliar: „O să scadă tot și o să rămânem la fel de săraci ca până acum. Asta e, altceva nu”.
Indiferent de cum vor ști să profite mai departe oltenii de prezența americanilor, în urma lor rămâne un scut care asigură securitatea pentru jumătate din continentul european. Pentru locuitorii din Deveselu, construirea bazei americane este cel mai important eveniment din ultimele decenii. Un eveniment care i-a pus pe harta lumii civilizate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
