DIN | INTERIOR: „Harta neagră” a celor mai periculoase intersecții din București
Aici, numărul de accidente și de victime rămâne mereu, indiferent de semnalizare sau control al traficului, unul ridicat.
București, 2013. Un oraș supraaglomerat, cu artere sufocate de mașini. În prezent, în Capitală sunt aproape două milioane de automobile. Asta în condițiile în care în 1989 erau doar 130.000.
Potrivit Brigăzii Rutiere, numai anul trecut s-au înregistrat aproape 1.000 de accidente rutiere grave, soldate cu 80 de morți, 945 de răniți grav și 248 de răniți ușor. Toate s-au întâmplat în 44 de intersecții, care, de ani de zile, sunt considerate „punctele negre” ale Capitalei.
Paradoxal, printre cele mai periculoase intersecții - după numărul de accidente înregistrate oficial în ultimul an - se numără si unele cu străzi minuscule, aflate in cartiere de case. In capitala României, până și zonele calme au devenit „puncte ale morții”.
„Un punct negru este acea zonă din București, fie intersecție, fie punct de pe un bulevard unde, în interval de un an de zile, au avut loc mai mult de trei accidente rutiere și cel puțin două persoane au fost rănite grav”, spune Andrei Codău, ofițer al Brigăzii Rutiere București.
„Harta neagră” a Bucureștiului descrie cel mai bine haosul general cu care bucureștenii se luptă zi de zi, în stradă. Reporterii emisiunii „Din interior" au făcut o radiografie a celor mai periculoase cinci locuri de trafic rutier din București.
Pe locul 1 și 2 în topul celor mai periculoase intersecții se află, de ani buni, două locații din zona Obor. Aici, potrivit datelor polițiștilor, numai anul trecut s-au înregistrat cel putin 15 accidente soldate cu răniți grav. Stația de tramvai de la Obor este coșmarul polițiștilor de la Rutieră. Deși zona este semnalizată și autoritățile au ridicat un gard de fier pentru ca pietonii să nu mai traverseze strada după cum îi taie capul, situația nu s-a îmbunătățit.
La fel se întâmplă și pe Șoseaua Colentina, la intersecția cu strada Doamna Ghica. Anul trecut s-au înregistrat șapte accidente soldate cu cinci răniţi grav şi doi răniţi uşor. Cauza este aceeași: traversarea neregulamentară. În sectorul 3, în schimb, la intersecția dintre Bulevardul Camil Ressu și Strada Fizicienilor, pietonii și locatarii din zonă asistă neputincioși cum accidentele se repetă, și asta pentru ca șoferii nu-și acordă prioritate. Intersecția este semaforizată și semnalizată și, cu toate acestea, se află pe locul trei pe „harta neagră”.
Anghel Moldoveanu, colț cu strada Roșiori. O intersecție simplă, într-o zonă de case din sectorul 4 din București. Oricât de incredibil ar părea, această intersectie se află pe locul 4 ca periculozitate pe „harta neagră”. Aici au avut loc 11 accidente, cu doi răniți grav și 12 răniți ușor. Cel puțin așa arată statistica la nivel oficial.
Dincolo de statistici, un lucru este sigur: zilnic, oamenii din zona își riscă viețile din cauza unor șoferi care nu respectă nicio regulă.
„Aici e zonă liniștită, dar ce să facem? Ne confruntăm cu evenimentele. Zilnic, zilnic, sunt accidente aici. Șoferii ăștia și-au luat carnetele la Pitești, acolo”, se plânge un locuitor din zonă.
Ca să se protejeze de accidente, oamenii și-au ridicat în jurul caselor adevărate cazemate, cu ziduri groase din beton. Semnele rutiere au apărut abia în urmă cu câteva luni în intersecție, spun oamenii din zonă. Dar se pare că nici ele nu ajută. Una dintre familiile care locuiesc în intersecție s-a trezit acum ceva vreme cu o mașină în curte.
Tot o situație absurdă se regăsește pe „harta neagră” a Capitalei într-o altă zonă liniștită, de data asta în nordul orașului. Locuitorii de pe strada Nicolae Cânea, colț cu Moroeni susțin că au făcut de nenumărate ori sesizări la Administrația Străzilor să instaleze un semafor.
Cine își asumă răspunderea pentru numărul constant de accidente? Poliția spune că Administrația Străzilor, din cadrul Primăriei Capitalei, este responsabilă de marcaje. Administrația dă însă vina pe șoferi, exclusiv.
„Nu poliția se ocupă de mentenanța semafoarelor. Nu poliția vine și schimbă indicatorul rutier. În acest caz, primăria este competentă, dar și noi, noi ca și poliție luăm măsurile legii, aplicăm legea în cazul în care șoferii nu respectă acele indicatoare sau nu respectă viteza legală pe acea porțiune de drum”, explică Andrei Codău, de la Poliția Rutieră.
„E vorba de comportamentul șoferului bucureștean. Sau șoferului român, dacă doriți. De cele mai multe ori, din statisticile poliției, viteza este cauza celor mai multe accidente rutiere”, spune Carmen Dincă, de la Administrația Străzilor.
Semnalizarea rutieră în București este o afacere extrem de bănoasă, pentru care se luptă mai multe firme. În urmă cu doi ani, Administrația Străzilor a încheiat un acord prin care erau alocați 44 de milioane de euro pentru semnalizarea străzilor. Licitația pentru acordarea contractelor a fost însă contestată de o parte dintre participanți. Din acest motiv, lucrările de semnalizare în zonele cu risc ridicat de accidente nu au putut fi demarate.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, în România, în loc să scadă, numărul de accidente cu victime a revenit la nivelul pe care îl avea în 2001. La fiecare patru ore, un român moare într-un accident rutier. Cum se pot evita aceste cifre sumbre? Slovenii, de exemplu, au găsit soluția.
„Slovenii au făcut o campanie masivă, pornită de la un ONG, pornită de la un polițist, un fost comandant foarte mare în ierarhia slovenă care, după cum a povestit chiar el, nu a crezut că lui i se poate întâmpla așa ceva și chiar propria lui fiică a fost victima unui accident rutier. Au îmbunătățit tot. Au pus semne, au marcat acele hot-spots, acele „locuri calde” unde se întâmplă accidente, în primul rând au supravegheat mai bine”, afirmă Victor Olavsky, de la Organizația Mondială a Sănătății.
Într-un oraș ca Bucureștiul, în care numărul de mașini începe să-l egaleze pe cel al locuitorilor săi, este greu de crezut că se va schimba ceva pe harta neagra a accidentelor în următorii ani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
