DIN INTERIOR | Fascinația corupției. De ce aleg românii politicieni anchetați sau condamnați
Cuvântul anului în Romania este, probabil, corupție. Noi dosare penale, condamnări, alegeri locale, toate au avut o legătură cu acest fenomen. De o parte a baricadei au stat DNA-ul și susținătorii luptei anticorupție, de cealaltă parte s-au regăsit politicieni, infractori condamnați și... alegătorii. Reporterii Din Interior au stat de vorbă cu personaje direct implicate în această bătălie, dar și cu sociologi, analiști sau oamenii de rând pentru a afla cum percep românii lupta anticorupție.
- Cum s-a putut ca în 2012 să alegeți un primar care era în pușcărie?
- Da, s-o putut, pentru că ce a făcut pentru comună o făcut multe și de aia s-o ales a doua oară. A făcut multe pentru comună și lumea l-o ales din nou.
Această discuție a avut loc cu câteva zile înainte de alegerile locale din luna iunie, în comuna Jilava. Primarul în funcție, Adrian Mladin, fusese ales în 2012 în timp ce se afla în arest preventiv. În 2016 acesta a candidat din nou, după ce a primit o condamnare la șapte ani de închisoare, în prima instanţă.
Adrian Mladin a câștigat alegerile detașat. A apucat să se bucure de succes doar câteva zile, pentru că a fost din nou arestat preventiv într-un alt dosar, iar apoi condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupție. De ce-au votat locuitorii din Jilava un primar corupt?
„Atâta vreme cât se schimbă puțin fața unui oraș, indiferent că acolo mai pot exista probleme de tip canalizare, de tip alimentare cu apă, străzi cu gropi și aşa mai departe, dar dincolo de sărăcie sau că se poate trăi prost în acel oraș, că există infracționalitate sau că există probleme de transport. Atâta vreme cât oamenii pot spune „iată, a făcut ceva", atunci se pot închide ochii, se poate trece foarte ușor peste aceste neajunsuri, și oamenii-l susțin”, spune sociologul Antonio Momoc.
Adrian Mladin face parte dintr-o serie de edili care au câștigat în 2016 mandate fie aflați în arest preventiv, fie anchetați de Direcția Națională Anticorupție sau chiar condamnați definitiv.
Mircia Gutău, condamnat pentru luare de mită și abuz în serviciu, reales primar
„Eu cred că într-un stat democratic cetățenii au dreptul să-și aleagă omul în care au încredere”, spune Mircia Gutău, primarul din Râmnicu Vâlcea.
Pe Mircia Gutău locuitorii l-au ales a treia oară, deşi judecatorii l-au găsit vinovat de corupţie.
„Faptul că m-au ales după șase ani de lipsă, asta eu cred că demonstrează că Mircia Gutău, cât a fost primar două mandate în Râmnicu Vâlcea a făcut foarte multe lucruri, iar dacă cineva crede că cetățenii sunt proști, se înșală amarnic. Cetățenii au studiat dosarul meu, eu am făcut public rechizitoriul”, spune edilul.
Mircia Gutău a lipsit șase ani din viața politică a urbei. În anul 2010, în timpul celui de-al doilea mandat la primărie, a fost condamnat definitiv la trei ani și jumătate de închisoare cu executare pentru luare de mită. După expirarea interdicției de a ocupa o funcție publică, Gutău a revenit în viața politică.
„Este vorba de demnitatea mea, nu-mi doresc altceva nimic. Eu fac parte dintr-o familie de 10 copii. Tot ce am făcut în viaţa am facut prin muncă. Eu am fost sportiv de înaltă performanţă, pe Mircia Gutău, subsemnatul, a trăit momente extraordinare când i se cânta imnul naţional şi mi se ridica părul pe mâini, şi n-am acceptat şi nu voi accepta niciodata să fiu îngenunchiat. Şi apropo, chiar dacă aş fi fost vinovat, eu cred că fiecare om are dreptul la o a doua şansă. Dar atâta timp cât eu ştiu că n-am făcut nimic, am luptat şi am crezut...”, spune Mircia Gutău.
Mircia Gutău a fost printre primii edili din România care au avut de-a face cu justiţia.
„Şi s-a dat un semnal și după aceea au mers pe bandă rulantă. Nu ştiu dacă mai există o ţară undeva să existe o aşa prigoană după funcţionarii publici. Primari, şefi de consilii județene, premieri, miniştri, o nebunie. Acesta e şi un fapt care determină stagnarea noastră ca naţie”, spune Mircia Gutău.
Însă despre dosarul său consideră că este o făcătură menită să îl dea jos de la primărie. Principalul argument pe care îl aduce este susținerea populară de care încă se bucură.
Mircia Gutău: E una ce scrie în act şi alta ce simţi şi ceea ce simt oamenii. Pentru că dacă oamenii ar fi simţit că sunt un om corupt sunt convins că nu m-ar fi votat...
Reporter: Credeţi că înţeleg oamenii de rând ce scrie într-un act juridic, cu un limbaj adimistrativ?
Mircia Gutău: Cu siguranţă. Eu cred că e greşeala noastră şi a celor din media, a celor care se cred mai presus de oamenii de rând. Să ştiţi că oamenii de rând, dacă-i tratăm aşa, şi că ei nu ştiu, că sunt proşti, ajungem unde am ajuns. Oamenii au o inteligenţă nativă şi ştiu să distingă binele de rău. Dacă eu reuşesc să-i conving pe oameni că sunt nevinovat şi le fac dovada că sunt nevinovat, se vede la voturi. În rest e gargară. Votul oamenilor nu poate să-l ia nimeni.
Aproape jumătate dintre cei care s-au prezentat la urne au votat pentru Mircia Gutău, membru al Partidului Ecologist Român. Ceea ce e cu atât mai surprinzător, pentru că Gutău n-a beneficiat de sprijinul unui partid important în campania electorală. Mai mult decât atât, acum doi ani a primit o nouă condamnare într-un alt dosar pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
„Mie mi se pare că noi trăim într-o deplină disonanță cognitivă: pe de o parte DNA și lupta anticorupție are o largă susținere populară, dacă ne uităm la sondaje, pe de altă parte oamenii votează în continuare aceiași politicieni corupți. Pentru mine treaba asta este o chestiune greu de explicat. Adică undeva lucrurile nu se leagă. Adică ori susții lupta anticorupție și ești de părere că oamenii corupţi n-ar trebui să ocupe poziții publice, ori ești de părere că ei ar trebui să ocupe în continuare poziții publice și-i votezi”, spune Laura Ștefan, expert anticorupție.
Și nu doar că l-au repus în funcție pe Mircia Gutău, dar locuitorii din Râmnicu Vâlcea au mai făcut ceva ieșit din comun. În 2010, pe când își ispășea prima condamnare, zeci de mii de oameni au semnat pentru ca Gutău să fie numit cetățean de onoare al municipiului.
„Să nu uităm că au fost 28.000 de oameni care au stat la coadă, cu buletinul în mână, pe timp de iarnă și și-au dat datele și au solicitat să fiu cetățean de onoare. Până la urmă ce puteam face eu de dincolo de gratii? Asta a fost soarta, așa au decis oamenii. Oamenii trebuie respectați indiferent... De ce credeți dumneavoastră numai în ce spune DNA-ul? De ce nu credeți și ce spun ceilalți? De ce a trebuit să credeți numai ce spune... asta presupune democrația”, spune Mircia Gutău.
„Atât politicienii, cât și în spațiul public cetățenii spun „cam toți fură". Și atunci nu există alternativă, în această logică toți sunt de fapt bandiți, toți sunt hoți. Numai că unii dintre ei mai fac ceva și pentru noi. Și atunci evident că oamenii trec peste suspiciuni, trec uneori și peste faptul că uneori avem certitudini că respectivii sunt demoni, și Dostoievksi are o care foarte bună în sensul ăsta, Demonii, și cu toate acestea, deși îi suspectăm sau știm că sunt demoni, votăm demoni”, spune Antonio Momoc, sociolog.
Marian Vanghelie: „Nu cred că românii susțin DNA-ul”
„Să știți că nimeni, nimeni n-are dreptul să vorbească peste votul românilor. Nici dumneavoastră, nici DNA, nici ministrul justiției, nimenea. Votul românilor este cel care stabilește ce se dorește pentru acest popor, pentru această capitală, pentru sectoare, județe, ce vreți dvs. Vrem democrație? Ăsta este rolul. Nu vrem democraţie, ne mutăm în Rusia și înțelegem foarte clar că oamenii sunt numiți”, spune Marian Vanghelie, fost primar Sectorul 5.
Aceasta este mentalitatea cel mai des întâlnită în spațiul public din partea politicienilor. Votul legitimează, oferă putere celui ales, iar anticorupția este o amenințare la adresa democrației.
„Uitați-vă că oamenii votează pe cei care au fost în arest preventiv, de care s-au spus diverse lucruri, multe ireale, și îi votează pe ăia. Ăla este adevăratul adevăr. Nu este ăla pe care vrem să-l creăm noi, unii, în niște laboratoare. Nu poate nimeni, indiferent câtă materie primă are, cât de inteligent este, acei 4-5, 3-8-19 oameni, nu pot să stabilească ei regulile pentru această țară. Nu sunt mai presus decât acest popor și care votează. Şi care nu se lasă păcălit întotdeauna cum se crede. Poporul înțelege”, spune Marian Vanghelie.
Pentru prima dată în ultimii 16 ani, Marian Vanghelie a pierdut alegerile pentru primăria Sectorului 5. Aflat în mijlocul unei dosar complex de corupție instrumentat de DNA, fostul primar a acceptat să stea de vorbă cu reporterii Digi24 despre sferele înalte în care politica românească se întâlnește cu furtul și despre relația societății românești cu mita.
Într-un sondaj din aprilie realizat de INSCOP, încrederea populației în DNA se ridica la 60%. Un procent fals, crede Vanghelie.
„Eu nu cred în această susținere, sincer, și poate fac o gafă că vă spun acest lucru. Nu cred. Și părerea mea personală e că nu doar eu nu cred. Cred că sunteți mulți dvs. care știți că nu există adevărata susținere care se vorbește la televizor. O vorbiți dvs. care o vorbiţi așa cum vreți s-o vorbiți la televizor. Dar nu ne ajută că o vorbiți așa, și sunteți împotrivă a ceea ce dorește România, pentru că adevăratul vot este acel vot care-l dau românii tocmai celor care au ieșit de acolo. Oamenii știți ce zic? Vă zic eu ce-mi zic. Îmi spun mie, vorbesc pe stradă cu ei: domle, cred că ai făcut și dumneata ceva, dar nu așa trebuie să se întâmple cu dumneata”, spune Marian Vanghelie.
„Să ştiţi că dacă clasa politică are probleme, înseamnă că avem probleme şi în societatea românească. Pentru că noi trebuie să înţelegem, dacă vreţi și sociologic, la un calcul de 1000 de oameni sau la 10.000, cat la sută corespunde din societate, şi vedem foarte clar. E o problemă dacă toată clasa politică nu funcţionează. Înseamnă că şi societatea are nişte sincope”, spune fostul edil.
Elena Udrea: În realitate, în România fiecare fură cât poate!
Același lucru este susținut și de Elena Udrea, un politician cercetat şi judecat în patru dosare pentru fapte de corupție săvârșite în perioada în care ocupa funcția de ministru.
„Eu cred că se justifică situația aceasta printr-o mentalitate greșită pe care o avem. O mentalitate care face ca pe de o parte poporul să fie tolerant față de cei care fură, dacă se împarte cu cetățenii, pe de altă parte oricine își dorește să fie în situația de a câștiga ceva, chiar și în mod ilegal. Și cred că această mentalitate s-a construit în timpul comunismului când fiecare fura de la locul de muncă”, spune ea.
Elena Udrea a fost în ultimii zece ani implicată direct în politica de la vârful statului. Experienţa aceasta a ajutat-o să considere corupția drept sport național.
„Oamenii împart gravitatea faptelor în funcție de percepția pe care o au ei asupra sumelor. Dacă cineva a furat o găină, evident nu li se pare la fel de grav. Ei nu vor să vadă arestați pe cei care au furat puțin. Ei vor să vadă arestați pe cei care au furat mult. Eu găsesc justificat acest punct de vedere și această atitudine, pe de altă parte ea ascunde o mare ipocrizie: în realitate în România fiecare fură cât poate! Deci șpaga este generalizată în România și cine fură o găină să fiți convins că, dacă ar putea, ar fura un miliona de euro”, spune ea.
„Nu cred că putem spune că e vina cetăţeanului obişnuit că fură primarul. Fură cel care se află în poziţia de a fura, până la urmă. Nu fură orice cetăţean din această ţară. Nu suntem toţi o ţară de hoţi, cum spunea un celebru primar ulterior arestat al Bucureştiului. Dar totuşi, din jurisprudenţa ultimilor zece ani, observăm că exista un număr semnificativ de oameni care fură”, spune Laura Ştefan, expert anticorupţie.
„Eu cred că se și fură, da. Se și fură. Nu numai se fură. Se și muncește în țara asta. S-au construit multe lucruri bune în țara asta. Politicienii au făcut multe lucruri. Inclusiv intrarea în NATO, parteneriatul cu America, multe lucruri pozitive s-au făcut în ţara asta de politicieni. Nu le luăm şi le arătăm decât pe cele care sunt negative. Şi nu ajută pe nimeni”, spune Marian Vanghelie.
Alegerile, principala sursă de corupție
Ambii politicieni consideră că marea problemă în România este mecanismul vicios în care intră deopotrivă oamenii de afaceri şi cei politici în perioada alegerilor. O complicitate care aduce bani partidelor şi contracte preferenţiale pentru firmele oamenilor cu influenţă.
„E foarte complicat cu furatul, de unde mai mult, de unde mai puțin. Contează şi fiecare om care administrează acel buget, cum îl administrează, cum gândeşte, cum se poziţionează. Cele mai multe lucruri se întâmplă în preajma campaniei electorale. Că e o bătălie şi o concentrare de forţe mari pentru că e vorba de cine conduce pe următorii patru ani. E logic. Nici măcar nu stabilesc eu adevărul, e firesc. Atunci sunt concentrări de forţe mai mari. Şi toată lumea se mişcă. Toată lumea vine să participe într-o formă sau alta”, spune Marian Vanghelie.
Elena Udrea: Păi să vă spun de ce acceptă (politicienii, n.r.). Unii politicieni acceptă pentru că iau banii și-i duc acasă și alții pentru că au campanii de dus. O campanie electorală costă milioane de euro. Zeci de milioane de euro, pe care politicianul nu poate să-i aducă de-acasă. O campanie electorală înseamnă o mulțime de obiecte promoționale pe care le dai în campanie, o mulțime de avantaje pe care le creezi alegătorilor, de la pungi cu alimente, zahăr, făină, pui, mezeluri, ulei, până la geci, căciuli, fulare, brichete, pixuri, spectacole gratuite, mici și bere, autocare gratuite care poartă prin țară și pe la mănăstiri alegătorii, toate astea costă. Presa, presa costă foarte mult într-o campanie. Ca să apari la televizor într-o campanie, te costă iarăși, sute de mii de euro
Reporter: Dumneavoastră de unde i-ați avut?
Elena Udrea: De la colegii din partid, de la oameni de afaceri.
Reporter: Pe același mecanism?
Elena Udrea: Da, cred că ăsta era motivul pentru care au finanțat partidul din care am făcut parte.
Reporter: Cât la sută din banii ăștia se trag?
Elena Udrea: Păi depinde, sunt oamenii care iau banii și-i duc acasă, oameni politici care iau banii și-i duc acasă pe toți. Şi după o campanie vedeți că s-au îmbogățit. Evident că dacă iei cinci milioane de euro și duci din ăștia la partid, nu știu cât, evident că unii duc și-acasă. E puțin probabil, este omenește, e puțin probabil ca un om politic să ia cinci milioane pentru partid, să nu oprească și pentru el ceva. E puțin probabil.
Cât despre dosarele în care este cercetată, Elena Udrea declară că n-are nici o emoție. Sunt dosare politice instrumentate la comandă, spune ea.
Reporter: Aveți vreo remușcare din toate lucrurile pe care mi le-ați povestit că se întâmplă, ați făcut un lucru ilegal, greșit, care să vă incrimineze vreodată?
Elena Udrea: În nici într-un caz cele din dosarul în care sunt acuzată. În nici într-un caz, alea sunt niște acuzații făcute pe bandă rulantă pe repede înainte. Deci în nici într-un caz asta. Dar, recunosc, sunt un om politic care a făcut și un om care a condus un partid, a condus campanii electorale, a candidat, care a făcut ce-a făcut orice om politic în această țară.
Românii și fascinația corupției
Aceasta este doar o scurtă incursiune în interiorul marii corupţii din România. O corupţie pe care românii par să o condamne din ce în ce mai mult, cel puţin prin susţinerea pe care o arată DNA-ului. În realitate însă, popularitatea oamenilor corupţi pare intangibilă.
„Deci eu vreau să vă spun că eu sunt acum, ca și altădată, un politician care merge pe stradă, care merge la mall, se plimbă, iese în locuri publice, și vreau să vă spun că fac mai multe fotografii, vorbesc mai mult cu oamenii acum decât înainte, pentru că oamenii au avut ocazia să vadă un om și altfel decât îl descriau, nu știu, cei care erau angajați sau plătiți să vorbească într-un anume fel despre mine”, spune Elena Udrea.
„Sunt de copil în politică, e ca un job. Mie îmi plac oamenii, eu iubesc oamenii, ca să ştiţi. Eu fac cu placere. De altfel, cred că reacţia pozitivă a oamenilor, nu în sectorul 5, dacă vreţi mergem în sectorul 1, 2, mergem la Craiova, la Timişoara, la Cluj, în Harghita, unde vreţi, am fost peste tot în toată ţara, există o reacţie pozitivă la omul Vanghelie. (Inclusiv după ce a apărut dosarul?) Vreți să facem o tură un pic prin centru prin București să vedeți?”, spune Marian Vanghelie.
„Poate există o generație, poate și generația Colectiv, a tinerilor care au ieșit în stradă în mai multe rânduri împotriva corupției și împotrvita abuzurilor. Din păcate, statistic vorbind nu cred că sunt nici reprezentativi, nu sunt nici majoritatea”, spune sociologul Antonio Momoc.
Un raport al Departamentului de Stat al SUA publicat în luna iunie arată că investitorii de peste ocean se plâng de nivelul ridicat al corupției la toate nivelurile din România. Asta în ciuda tuturor progreselor pe care justiția le-a facut în ultimii ani. Astfel se face că în 2016 la Baia Mare primarul Cherecheș jură cu mâna pe Biblie să respecte Constituția și legile țării, pentru ca mai apoi să se întoarcă după gratii. La Craiova, Lia Olguța Vasilescu este chemată în mod repetat să dea declarații în fața procurorilor, iar la Jilava primarul ales a rămas în funcție câteva zile. Pe 19 iulie, Dacian Cioloş, premierul României, a lansat noua Strategie Naţională Anticorupţie.
Din exterior justiția pare că merge înainte, din interior cei aflați în vizorul DNA profită de teoria relativității. Oamenii uită repede, iar pentru politicieni scopul scuză mijloacele.
„Întotdeauna adevărul este la mijloc. Adevărul este relativ în viață”, spune Marian Vanghelie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
