Cum funcționează sistemul de avertizare în caz de calamitate din București

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Bărbat de 23 de ani, sub control judiciar la cinci luni după plângerea unei tinere care îl acuză că a abuzat-o sexual în București

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Semnalul unei sirene este semnalul pe care nimeni nu doreşte să-l audă. Sirenele din Capitala anunţă incidente chimice, atacuri aeriene sau cutremure puternice

Sunetul sirenei poate fi auzit de la o distanţă de aproximativ 500 de metri. Are o putere de 100-120 de decibeli și dezvoltă un sunet asemănător cu decolarea unui avion de pe pista unui aeroport.

400 de sirene sunt montate acum pe cele mai înalte clădiri din Capitală.

„Această sirena are 5,5 kwa, acoperă o suprafață de aproape 500 de metri pătrați”, spune Gheorghe Niculescu, specialist ISU București.

Totul este comandat din centrul de urgenţă al ISU Bucureşti. Dispeceratul asigură non-stop supravegherea sistemului de alarmă. Trei sunete diferite avertizează oamenii despre tipul alarmei, bombardament, cutremur sau accident chimic.

Din dispecerat se hotăreşte şi dacă oamenii trebuie direcţionaţi în adăposturile subterane.

„Acesta este spaţiul de adăpostire. Peresții sunt făcuți din beton armat, de 40 de centrimetri grosime, cu un plafon de minimum 20 de centimetri”, explică specialistul ISU.

În total, 4.000 de adăposturi subterane sunt în Capitală. Majoritatea la subsolul blocurilor. Această încăpere de exemplu poate adăposti aproape 200 de oameni.

„Tunelul de evacuare are un oblon de 80 pe 80 de centimteri și duce într-un tunel care iese undeva în stradă”, mai spune Gheorghe Niculescu.

Responsabili de adăposturi sunt în primul rând preşedinţii de asociaţii. Ei sunt cei care ţin legătura lunar cu militarii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenţă şi care trebuie să aibă grijă ca încăperile să fie mereu funcţionale.