Cine este Clotilde, franţuzoaica de la Sectorul 1 în faţa căreia au tremurat PSD şi PNL

„<< Cred în frumos şi consider că Bucureştiul are un potenţial serios în acest domeniu>>. Cu chipul senin şi surâzător, învăluit de un păr lung şi brun, Clotilde Armand s-a îndrăgostit de capitala română şi a decis să-i dedice din timpul său. Motiv pentru care se va şi prezenta la apropiatele alegeri locale, care vor avea loc la începutul lunii iunie, pe listele Uniunii Salvaţi Bucureştiul, partidul lui Nicuşor Dan, pentru un loc de consilier municipal la Sectorul 1. <<Iar dacă se va considera că am cele mai multe şanse pentru a câştiga fotoliul de primar al acestui sector, atunci voi candida şi pentru această funcţie>>”.

În articolul din martie, dedicat acestei apariţii excentrice în ternul peisaj electoral românesc, lepetitjournal.com, o publicaţie online cu deschidere spre spaţiul francofon, mai notează: „ povestea care o leagă pe Clotilde Armand de România îşi are începuturile în Statele Unite, în anii 1990”.

Azi în vârstă de 42 de ani, Clotilde Armand era pe atunci studentă la celebrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), unde îl întâlneşte şi pe viitorul soţ: Sergiu Moroianu, un cercetător român care „mi-a zis din start că intenţiona să se întoarcă în ţara sa”.

Scrisori la Washington pentru aderarea României la NATO

Alături de Sergiu Moroianu, dar şi de alţi matematicieni de la MIT, Clotilde Armand ia parte la o acţiune chiar mai excentrică decât candidatura ei la Sectorul 1.

Anii '90 sunt anii aceia gri în care România îşi tot caută busola.

NATO şi Uniunea Europeană au încă statut de ţinte de atins, UE e chiar departe. Ca să înţelegem şi mai bine contextul, trebuie reţinut că românii doar ce experimentaseră prima alternanţă paşnică la putere din ultimele câteva decenii.

Proiectându-şi ambiţiile pe acest fundal, Clotilde Armande, soţul său, Sergiu Moroianu, iar alături de ei alţi câţiva matematicieni de la MIT încep să trimită autorităţilor americane email-uri în care solicită acceptarea României în NATO. Printre oficialii vizaţi: preşedintele şi vicepreşedintele SUA, preşedintele Senatului, secretarul de stat de la Washington. "Eram foarte implicați, voiam neaparat ca în România să fie mai bine. Când ești student, îndrăznești să faci orice", spunea recent Clotilde Armand, pentru EurActiv.

Urmează, după alţi doi ani, stabilirea în România.

Nu definitivă, ci de etapă. „În 1999 ne-am stabilit prima dată în România, am mai plecat apoi câţiva ani în Germania şi Franţa, dar am simţit mereu că locul meu este aici. Până la urmă, eu şi familia mea am hotărât să ne stabilim definitiv la Bucureşti, mai ales că trei dintre copiii noştri s-au născut în România. De când am făcut această alegere am cerut cetăţenia română, pe care am obţinut-o în 2015”, povesteşte Clotilde Armand pe site-ul său.

Bunica şi scriitorul

Tot aici, posibila succesoare a lui Andrei Chiliman la Sectorul 1 vine cu detalii şi despre rădăcinile sale din Franţa: „Sunt Clotilde Armand, manager, inginer cu studii la Massachussetts Institute of Technology si Ecole Centrale din Paris. Sunt născută în Franţa, familia mea locuieşte la Vichy în regiunea istorică Bourbonnais. La Vichy, staţiune balneară burgheză, au fost trei generaţii de doctori Armand-Giraudoux. Bunica mea paternă era verişoară primară a scriitorului Jean Giraudoux, iar bunica maternă era fiica contelui de Champs de Saint-Leger. Dar sunt și românca prin <<adopţie>>, căsatorită cu matematicianul Sergiu Moroianu, cercetător la Academia Română”.

Cum l-a cunoscut pe Nicuşor Dan

Dacă prin intermediul soţului a ajuns să militeze pentru primirea României în NATO, prin intermediul cumnatului ajunge să candideze pentru o funcţie de primar în Bucureşti.

Iar matematica aranjează detaliile. Clotilde Armand: „Îl cunosc pe Nicuşor Dan de 20 de ani. Cumnatul meu Andrei Moroianu a fost împreună cu Nicuşor la Olimpiadele Internaţionale de Matematică din 1987 si 1988, au studiat apoi împreună la Ecole Normale Superieure din Paris, cea mai prestigioasă universitate din Franţa. Nicuşor Dan este colegul soţului meu la Institutul de Matematică al Academiei Române, au fondat împreună în 2001 Şcoala Normală Superioară din Bucureşti şi Asociaţia Tinerii pentru Acţiune Civică în 1999. Eu însămi l-am susţinut mereu pe Nicuşor dar niciodată nu m-am gândit să intru în politică, nu era lumea mea, aşa gândesc profesioniştii din business”.

Ce înseamnă, mai exact, zona de business pentru Clotilde Armand şi ce ar putea însemna ea de acum încolo? „Am condus organizaţii de 2000 de oameni pe care le-am eficientizat, am gestionat bugete de 1 miliard de euro, astăzi sunt director general al unui grup de firme de servicii de inginerie/proiectare cu 200 de ingineri. Firma mergea prost când am preluat-o in 2013, astăzi ne-am redresat. Sunt însă gata să renunţ la job-ul meu de director general, la salariul consistent pe care îl am în acest moment, pentru a lua parte la proiectul de administrare profesionistă şi cinstită a Bucureştiului în echipa Uniunii Salvaţi Bucureştiul”, explică aceasta.

„Vreau doar să administrez”

Detalii despre principalele obiective, în caz că se şi instalează la Primăria Sectorului 1, puteţi găsi AICI.

Ar fi, însă, de semnalat două momente definitorii din tentativa lui Clotilde Armand de a ieşi din tipare şi a se evidenţia în raport cu foşti şi actuali candidaţi la primăriile din Capitală: lansarea candidaturii pe malul unui lac din zona Băneasa, respectiv absenţa de pe agenda edilitară a proiectelor cu aer de fanfară, precum autostrada suspendată, telegondolele şi altele asemenea.

„Nu e nevoie in Sectorul 1 de autostrăzi urbane, telegondole, sau să mutam sediul primăriei. Eu vreau doar să administrez sectorul in mod profesionist pentru că Bucureștiul este un oraș care, cu un pic de voință politică, poate deveni una dintre capitalele cele mai agreabile din Europa, cu o calitate a vieții foarte bună, de exemplu mai bună chiar decât a Parisului”, susţine Clotilde Armand