ROMÂNIA FURATĂ. Modernizarea sistemului IT al ANAF e amânată, deși funcționează la o capacitate de 99,99%
Sistemul IT al ANAF pică aproape zilnic, deoarece funcționează la o capacitate de 99,99%. La jumătatea lunii martie, site-ul ANAF nu a funcționat o săptămână, motiv pentru care ministrul Finanțelor și-a cerut scuze public. Curtea de Conturi a atras atenția Guvernului că sistemul e foarte vechi și poate crăpa în orice moment, lucru care ar însemna un dezastru pentru România. Practic, sistemul prin care se colectează banii pentru pensii, salariile bugetarilor și pentru toate cheltuielile publice poate colapsa în orice moment. Banca Mondială ne-a dat bani pentru un sistem nou, dar nu suntem în stare de 5 ani să-l implementăm. Motivul: noul sistem nu poate fi manevrat politic.
Actualul sistem informatic al ANAF a împlinit 20 de ani. A fost implementat de Ministerul Finanțelor Publice în 1998, cu bani de la Banca Mondială, când au fost cumpărate primele servere şi sisteme de stocare a informaţiei de la IBM. Gigantul IT este cel care a pus în fucţiune sistemul şi l-a întreţinut până în 2016.
În octombrie 2003, sistemul a fost transferat la ANAF, o dată cu înfinţarea noii instituţii.
ANAF asigură banii pentru cheltuielile publice ale statului. După colectarea taxelor și impozitelor de la contribuabili, ANAF transferă banii pentru plata, printre altele, a pensiilor, salariilor bugetarilor sau cheltuielilor din Sănătate, Justiţie sau Protecție Socială.
În ultimii 15 ani, ANAF a informatizat majoritatea operațiunilor. A trecut de la declarațiile pe hârtie, mai întâi la cele pe dischetă, pentru ca acum aproape totul să se facă on-line.
Ca să facă faţă, serverelor FISC-ului le-ar trebui o capacitate de stocare mai mare decât au acum.
Gabriel Biriș, fost secretar de stat MFP: „Capacitatea de calcul a unui sistem informatic de mărimea și importanța ANAF-ului n-ar trebui să fie ocupată în mod normal mai mult de jumătate. Pentru ca atunci când ai vârfuri, de exemplu 25 ale lunii, să poată prelua sarcinile suplimentare. De asemenea, dacă ai o parte de resursă care pică, să poți să apelezi la altă resursă din sistem și s-o înlocuiești.”
Sistemul și-a arătat primele slăbiciunile încă de acum 11 ani. Funcționa la mai mult de 75% din capacitate şi, pe data de 25 ale lunii, când firmele plăteau contribuțiile la stat, sistemul pica. Aşa că trebuia făcut ceva.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor: „Despre această modernizare se vorbea încă din 2007. Dar, în 2007, pentru că era un an de bine, nu se gândea lumea la măsuri serioase. Veneau alegeri. Apoi, a venit criza. Nu a mai avut nimeni timp să se ocupe de problemele de această natură”.
Cu toate că vorbeau de un sistem nou, oficialii îl cârpeau pe cel vechi. Până în 2009, modernizarea a costat 100 de milioane de euro.
Între 2005 - 2009, cu fonduri PHARE, au fost cumpărate tot de la IBM servere şi echipamente de stocare suplimentare, dar și platforme software. Trezoreria Statului a fost unul dintre beneficiari. Sistemul Electronic de Plăți al acesteia a fost construit în integralitate. Alte contracte de upgradare a vechilor sisteme au ajuns, în 2008, la IBM, Oracle și Quest.
În 2013, au loc primele discuții despre un nou sistem pentru FISC. În ciuda numeroaselor modernizări, serverele ANAF nu mai făceau față cerințelor.
În 2013, Guvernul decide implementarea unui nou sistem IT pentru ANAF, pe baza unui credit de 70 de milioane de euro de la Banca Mondială. Împrumutul este aprobat în aprilie și ratificat în Parlament două luni mai târziu. Noul sistem, Revenue Administration Modernization Project, ar trebui să intre în funcțiune în 2019. Până atunci, operațiunile FISC-ului ar fi trebuit asigurate de vechiul sistem IT cu up-gradări periodice si cu mentenanţă din partea IBM.
Gelu Diaconu a ajuns în fruntea FISC-ului în aprilie 2013, după ce Guvernul luase deja decizia de a începe modernizarea.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „Sistemul informatic este localizat într-o incintă total improprie, în fostul sediu al Centrului Teritorial de Calcul, o clădire veche. În 2013, când am fost acolo, arăta ca un grajd. Cu excepția sălii serverelor, imaginea era dezolantă”.
A igienizat sediul, pe care l-a văruit și l-a renovat, dar a rămas problema aparaturii vechi, depășită de noile aplicații. Diaconu explică cum trebuiau cheltuite cele 70 de milioane de euro pentru noul sistem finanțat de Banca Mondială.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „Covârșitoarea majoritate era destinată echipamentelor, hardware si software, undeva la 73%. Circa 4-5%, pentru servicii IT și cam 17%, pentru servicii de consultanță”.
Pentru cea mai importantă achiziţie, proiectul RAMP a demarat greu. Doar caietul de sarcini avea peste 5.000 de pagini. Șase firme au depus oferte.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „4 oferte din partea unor mari soft-developeri mondiali și două oferte de la societăți de IT din România. Evaluarea ofertelor s-a blocat.”
ANAF a refuzat să spună Digi24 care sunt aceste firme, când și de ce s-a blocat licitația. Sursele Digi24 spun că acestea ar fi fost IBM, Oracle, SAP, Quest, iar una dintre firmele românești ar fi fost Siveco. La 3 ani de la demarare, proiectul s-a împotmolit.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „Au blocat toate achizițiile din zona IT-ului, pe presupuse bănuieli de corupție, n-o fi Sebi Ghiță pe-acolo, n-o fi altcineva?”
Gelu Diaconu spune că la începutul anului 2016, când a plecat de la conducerea ANAF, proiectul cu Banca Mondială era întârziat cu 3 luni, dar era în funcțiune.
Gabriel Biriș, fost secretar de stat MFP: „În 2016, proiectul era cvasi-blocat, au fost niște discuții și eforturi pentru a-l repune pe roate, ulterior, în 2017, s-a blocat de tot. Domnul Mișa a anunțat că proiectului i s-a pus cruce”.
În locul lui Gelu Diaconu, în guvernul Cioloş, șef al ANAF ajunge Dragoș Doroș. Şefa lui Dragos Doroş era Anca Dragu, ministrul Finanțelor. Nu-și aduce aminte ce s-a întâmplat cu licitația pentru noul sistem IT. Dragoş Doroş nu vrea nici el să îşi exprime un punct de vedere.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor: „Ea a fost lansată și trebuia selectat câștigătorul undeva în februarie 2017. În 4 ianuarie 2017, eu am plecat de la MFP. Șeful ANAF, Doroș, a plecat și el de la ANAF. N-aș putea să vă spun de ce noua echipă care a venit la ANAF nu a finalizat licitația”.
Achizițiile din proiectul RAMP au fost oprite în 2016, din cauza unor posibile cheltuieli supraevaluate.
Cheltuielile vizau o altă achiziţie destinată FISC-ului. O dată cu licitaţiile pentru echipamente, ANAF căuta şi un sediu nou propice pentru a adăposti noile echipamente. Banii pentru clădire veneau de la bugetul de stat.
Ancăi Dragu i s-a părut suspect prețul estimat al clădirii. Inițial, s-a dorit construirea unui buncăr pentru noile servere. Ulterior, Gelu Diaconu a considerat eficientă şi construirea unui sediu pentru birouri, lucru care ar fi majorat mult prețul inițial.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor: „Toată valoarea era undeva la 73-75 de milioane de euro, în condițiile în care 20 de milioane era pentru buncăr IT, și restul de 55 de milioane pentru clădire. Clădiri de birouri de 55 de milioane de euro nu prea sunt pe piață. Google își făcuse un asemenea buncăr de date într-o țară din regiune și plătise undeva la 9 milioane de euro, pentu această clădire. Era o valoare care părea destul de mare, dacă comparam cu clădirile care se construiau de către mediul privat pe piață, la acel moment.”
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „Trebuiesc pereții ecranați cu o anumită tablă, substanță și așa mai departe, care generează costuri semnificative. Toată infrastructura, toate instalațiile sunt de cea mai bună calitate. Făceai un lucru care ar fi trebuit să deservească România pentru 20-30 de ani.”
Iniţial, a fost stabilit ca întreaga construcție să fie ridicată pe un teren primit gratuit de la STS.
Anca Dragu ar fi vrut, în schimb, ca ANAF să construiască noul buncăr într-o clădire deja existentă pe care fie să o cumpere de pe piaţa liberă, fie să o ia dintre cele confiscate de Fisc. Nu s-a întâmplat nici una, nici alta.
După 4 ani de bâlbâieli, la începutul acestui an, STS și-a luat terenul înapoi.
"Motivul transmiterii fiind reprezentat la acel moment de realizarea, în regim de urgență, a unui centru de date, precum și a unor spații de birouri pentru ANAF. Acest scop nu a fost însă îndeplinit nici până în prezent." (Sursa - Nota de fundamentare a HG nr.24/2018)
Ionuț Mișa, președinte ANAF, declara în 24 ianuarie 2018 la Realitatea TV: „Acest program, din evaluările pe care le avem, a fost realizat doar într-o proporție de 23,5%, în sensul că s-au cheltuit 23,5% din sumele alocate, în schimb niciun leu pe sistemul IT. Absolut toți banii de care vorbim, cele 23,5 procente, echivalentul a 60 de milioane de roni, au fost cheltuite numai pe consultanță”.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor: „Era normal să se înceapă cu consultanță de restructurare a acestei instituții. Mai întâi trebuie să știi cum vrei să arate instituția ta, ce vrei să obții de la ea, cum să faci managementul resurselor umane, de ce oameni ai nevoie. Abia după ce pui cap la cap aceste informații, trebuie să configurezi softul și să-ți iei aparatura hardware”.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „La plecarea mea, în februarie 2016, se cheltuiseră vreo 15 milioane, din care 8,7 milioane de euro se cumpăraseră echipamente și soluții software. Deci, nu erau numai pentru consultanță. Iar consultanța, sumele destinate consultanței, includ întregul knowledge necesar procedurilor de achiziții”.
Ionuț Mișa a fost contactat de Digi24, dar a refuzat să ne ofere un interviu.
Din 2013 până la sfârșitul anului 2016, au fost cheltuite 21 de milioane de euro, din cele 70 pe care ni le-a împrumutat Banca Mondială. Potrivit unui raport al ANAF, banii au fost cheltuiți pe 33 de contracte de consultanță, traduceri, instruire, licențe pentru managementul proiectului, asistență, traininguri, audit, software, logistică și îmbunătățiri de date.
Un contract care atrage atenția este cel încheiat pe 31 august 2016 cu asocierea firmelor Datanet Systems SRL și Nova Tech Integrated Solutions. Contractul are o valoare de 4.531.704 USD și vizează îmbunătățirea rețelei de date. Firma Nova Tech Integrated Solutions a fost înființată cu doar un an înainte de încheierea contractului, în vara lui 2015, de doi acționari - Iulian Răzvan Băicoianu cu 5% și Liviu Mircea Uruc cu 95%. Uruc este un apropiat al lui Sebastian Ghiță. Pe 24 august, Uruc și-a cesionat 25% din acțiuni lui Andrei Cruceru, fostul manager de vânzări al Asesoft Internațional - firmă controlată de Sebastian Ghiță, 20% din acțiuni către Giorgia Bordușan și 10% lui Iustian Costel Timofte. Ultimii doi apar în raportul de insolvență al firmei Asesoft Technologies - altă firmă controlată de Sebastian Ghiță - că le-ar fi fost transferate două laptopuri. În raportul de insolvență al firmei Asesoft Technologies apare și firma Nova Tech Integrated Solutions, care ar fi preluat leasingul la 3 mașini Honda CRV.
În momentul de față, Nova Tech Integrated Solutions îl are ca acționar majoritar pe Andrei Cruceru, cu 55%. Bordușan Giorgia are 30% din acțiuni, iar restul de 15% sunt deținute de Marius Ionuț Marinescu. Avocatul firmei este Andrei Nicolescu, avocatul fostului deputat Sebastian Ghiță. Nova Tech Integrated Solutions a semnat un contract și cu Serviciul Român de Informații, pe 22 iunie 2017, pentru furnizare interconectare rețele LAN și SAN.
De 2 ani, proiectul pentru noul sistem IT a fost abandonat, desi problemele din actualul sistem sunt din ce in ce mai presante.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „Nimic nu s-a mai făcut din momentul plecării mele. Inclusiv pentru asigurarea upgradării sistemului existent”.
Potrivit unui document intrat în posesia Digi24, sistemul IT funcționează în momentul de față la 99,99% din capacitate. Practic, poate cădea în orice moment.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor: „Datele s-ar putea să fie puse în pericol. Dai bani și s-ar putea să te trezești peste un timp că iar îți cere bani, pentru că s-au pierdut informațiile”.
Controlul efectuat anul trecut de către inspectorii Curții de Conturi la ANAF a scos la iveală starea deplorabilă.
„ANAF deține o infrastructură IT și de comunicații învechită și neperformantă, pentru care nu s-au mai efectuat investiții semnificative din anul 2013. Mai mult, Strategia IT a ANAF pe perioada 2016-2020 nu a fost aprobată, la data auditului fiind elaborate două forme ale documentului, dar niciuna dintre ele nu este aprobată. În lipsa unei strategii, nu se cunosc obiectivele pe termen scurt, mediu și lung.", se arată în raportul Curții de Conturi.
Situația este agravată de faptul că sistemul nu mai are de doi ani contract de mentenanță cu IBM, firma care a implementat sistemul și a efectuat majoritatea actualizărilor. Toate problemele sunt rezolvate cu lucrătorii ANAF.
Gabriel Biriș, fost secretar de stat MFP: „Un sistem informatic fără mentenanță nu funcționează”.
Efectele s-au văzut la jumătatea lunii martie. Site-ul ANAF nu a funcționat o săptămână.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor – 22.03.2018: „Astăzi s-a deblocat, s-a dat drumul la site. Mi-au comunicat colegii. S-a lucrat zi și noapte pentru a se găsi o soluție. Vreau să transmit scuzele mele față de toți contribuabilii care în aceste zile au avut nemulțumiri, neplăceri, pentru că sistemul nu a funcționat”.
Gabriel Biriș, fost secretar de stat MFP: „Bine că nu s-au oprit în jur de 25 ale lunii. Că, dacă se opreau în jur de 25, nu puteau oamenii să depună declarațiile, să-și plătească impozitele”.
În 2016, IBM a refuzat să mai asigure mentenanţa sistemului IT după ce ANAF ar fi folosit licențe fără să plătească.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „Văzând că nu mai sunt plătiți pentru mentenanță, IBM și-a adus aminte de licențe pe care le-ar fi instalat și pe care ANAF-ul nu le-a plătit, inclusiv în perioada în care am fost eu președinte. Atunci n-au avut o poziție chiar atât de categorică, pentru că beneficiau de contravaloarea serviciilor de mentenanță”.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor: „Reînnoirea contractului cred că s-a blocat în tot felul de discuții tehnice și legale. Nu e vorba de o decizie unilaterală.
Reporter - IBM a condiționat continuarea contractului de mentenanță de plata licențelor?
Anca Dragu - N-aș putea spune că asta scria în contract, dar cu siguranță asta a fost dorința companiei”
În urma auditului ANAF din 2016, IBM a solicitat contravaloarea licențelor folosite fără acord.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „ANAF-ul, în 2016, a permis IBM-ului, de fapt unei firme desemnate de IBM, să facă inventarierea acestor licențe pretins instalate și neachitate, și au tras ei concluzia că ANAF ar datora peste 120 de milioane de dolari”.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor: „IBM a considerat că sunt facturi neplătite, că au fost folosite mai multe licențe decât s-a discutat cu ani înainte și că ar trebui ca ANAF să plătească aceste licențe”.
Fostul șef al ANAF spune că auditul comandat de IBM are o mare doză de relativitate, deoarece după câteva runde de negocieri, IBM și-ar fi redus de câteva ori pretențiile materiale.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „În noiembrie 2017, se înțeleg sau chiar dacă nu s-au înțeles, pentru că nimeni nu-și asumă decizia, îi cam frige, își reduce IBM pretențiile. Dom'le, credem că am fi mulțumiți cu 35-40 de milioane”.
De 2 ani, niciun șef din cadrul ANAF nu vrea să semneze actele prin care să se plătească facturile către IBM.
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor: „E o decizie foarte dificilă. Cine își poate asuma, fără un document legal, fără o licitație, să plătească niște sume aferente... care nu au o bază legală practic.
Reporter - IBM a dat ANAF-ului licențe fără licitație? Ăsta era impedimentul ANAF-ului pentru a le plăti?
Anca Dragu - Nu. S-au dat un număr de licențe, au fost folosite mai mult. ANAF nu avea bază legală să plătească. A folosit cumva fără să plătească. Nu trebuia să se întâmple lucrul ăsta. Trebuia și compania să fie mai atentă, nici ANAF-ul să nu folosească... Dom'le, atât avem, atât trebuie să folosim. Dacă vrem mai mult, trebuie să plătim, să avem un document legal”.
Digi24 a contactat firma IBM, dar reprezentanții acesteia nu au dorit să ne ofere un interviu filmat.
Cu un sistem vechi și fără mentenanță, ANAF are și ghinion. Pe 4 mai 2017, la ora 6.00 dimineața, în urma unei pene de curent, un generator care avea rolul de a susține echipamentele din Centrul de Date Primare al ANAF a intrat în avarie. Direcția IT a informat conducerea ANAF că e posibil să se fi pierdut niște date.
„Incidentul produs nu face parte din categoria incidentelor uzuale, în cazul cărora există proceduri de salvare-restaurare. El a avut o anvergură și o complexitate foarte mare, ca și o incidență foarte mică, cu impact asupra unui dispozitiv de stocare pe care se află nu numai baze de date operative, ci și fișiere de sistem, fișiere de configurare, executabile, cu influențe asupra funcționării altor platforme. Incidentul primar asupra dispozitivului de stocare a fost urmat, în cascadă, de incidente pe alte platforme informatice, datorate coruperii fișierelor de sistem și de configurare. Pentru astfel de incidente, de o mare complexitate, expertiza personalului propriu nu este suficientă." - Raportul Direcției IT a ANAF
Gabriel Biriș, fost secretar de stat MFP: „Aveau două surse, una principală de back-up, cu niște motoare mari pe diesel, ca în cazul în care pică curentul - fiind în centrul Bucureștiului, pica destul de des - să intervină dieselul și să producă curent. Dieselul principal luase foc. Mergeau pe soluția de rezervă, care la rândul ei primise o soluție temporară de rezervă. Deci, totul era o improvizație. Cârpeli.
Chiller-ele, sistemele de răcire, erau gândite cu un anumit număr de chiller-ele, plus unele de rezervă. Toate chiller-erele funcționau. Unul dacă cădea, trebuiau oprite parte din servere. Unul singur, din cele 4-5 câte erau acolo.”
Conducerea ANAF spune că efectele incidentului au fost rezolvate:
„Datele gestionate de ANAF sunt în siguranță, urmările penei de curent din 4 mai 2017 au fost remediate eficient, iar datele afectate în timpul incidentului au fost restaurate din salvările de siguranță realizate pe două medii distincte."
După abandonarea proiectului cu Banca Mondială și întreținerea sistemului vechi cu proprii specialiști, Guvernul a decis, la sfârșitul anului trecut, să treacă direcția IT a ANAF-ului în subordinea Ministerului Finanțelor Publice. A unificat toate bazele de date fiscale sub denumirea de Centrul Național pentru Informații Financiare.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „O bazaconie, domnule. De fapt, Direcția Generală IT a ANAF (...) a fost trecută ca o direcție separată, numită pompos Centrul Național de Informații Financiare, în subordinea Ministerului Finanțelor, spunând că au unificat bazele de date. Care unificare, domnule? Până la momentul acestui transfer (...), cam 90% din sistemul IT era alocat ANAF-ului, 7-8% - Trezoreriei, care e o entitate a Ministerului Finanțelor, și 1-2% Autorității Naționale de Achiziții Publice.
Reporter - Prin această reunire, s-a îmbunătățit sistemul IT al ANAF?
Gelu Diaconu - Păi, n-ati văzut că a colapsat o săptămână jumătate? Despre ce îmbunătățire să vorbim?”
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor: „ Ar fi trebuit să discute cu Banca Mondială înainte să facă această mutare. Eu înțeleg că mutarea a fost făcută și strategia asta de a face un centru național ca alternativă la RAMP, să oprească RAMP-ul și să meargă pe varianta nouă.
Reporter - Care variantă nouă?
Anca Dragu - Cu acest centru integrat.
Reporter - Care funcționează cu ce sistem?
Anca Dragu - Nu există o variantă, o opțiune. S-a scris ordonanța, nimic concret, a rămas ceva pe hârtie. Această hârtie nu ține loc de soft, nici de servere pentru ANAF”.
Sunt două motive pentru care actualul Guvern nu dorește implementarea proiectului RAMP. Primul tine de disponibilitatea politică.
Gabriel Biriș, fost secretar de stat MFP: „Să implementezi un astfel de sistem, ai nevoie în primul rând de determinare politică. Pentru că un astfel de sistem schimbă foarte multe lucruri într-o țară. (...) În primul rând, transparența. (...) În sensul că atunci când informațiile sunt disponibile într-un mod centralizat, nu mai poți să-i ascunzi pe unii, să-i protejezi pe alții, să-i ataci pe cei care nu sunt prietenii tăi, pentru că lași urme. Administrarea fiscală nu se mai face după ureche.”
Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor: „Nu poate fi manevrat. Nu mai poți proteja firme, nu mai poți favoriza firme, pentru că analiza, inspecția se face pe baza analizei de risc, nu mai există o relație directă, nu mai sună șeful să trimită inspecții la firma X sau Y, această posibilitate dispare”.
Al doilea motiv ține de posibilitatea de a face revoluții fiscale pe bandă rulantă.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „Conducerea politică, din trecut sau de astăzi, și-a dat seama că soluția informatică de tip COS n-ar mai permite sarabanda legislativă, pe care o trăim zilnic în domeniul fiscal. Pentru că un astfel de sistem IT funcționează în Finlanda, în Danemarca, în Slovenia, oarecum parțial în Bulgaria. Orice modificare legislativă... la noi au fost 251 în 2017... orice modificare legislativă ar presupune mai întâi verificarea implementării cu aplicația existentă și cele pe care aplicația nu le permite nu se fac atunci.”
Sursele Digi24 spun că sistemul IT al ANAF rulează aproape 400 de aplicații fiscale.
Gabriel Biriș, fost secretar de stat MFP: „În momentul în care tot pui, tot pui, tot pui funcțiuni... gândiți-vă! Declarația 088. Aia singură a adus în sistem extrem de multă nevoie de resursă informatică, pentru a o putea procesa. Iresponsabilitate. Deci, ăsta e un sistem din infrastructura critică a statului român. În momentul în care sistemul tău de colectare a banilor cu care plătești tot - salariile, pensiile, sănătatea - tot sistemul ăsta este administrat de servărele care stau să crape”.
În momentul de față, situația e critică.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF: „Nu avem sediu, nu avem mentenanță, nu avem upgradările făcute, avem litigiu cu IBM-ul, am blocat proiectul cu Banca Mondială”.
Reprezentanții Băncii Mondiale au declarat pentru Digi24 că în momentul de față șansele de implementare ale sistemului RAMP sunt mici.
"În ultimele şapte luni, proiectul a înregistrat mai multe întârzieri semnificative, ceea ce face ca îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare propuse să fie puţin probabilă. În luna aprilie 2018, în cadrul proiectului a rămas nedebursată suma de aproximativ 69 milioane USD, din totalul de peste 90 milioane USD aprobate pentru proiect. Această situaţie constituie un motiv însemnat pentru o posibilă anulare a proiectului, însă decizia face obiectul unor discuţii în derulare cu autorităţile române." - Conducerea Băncii Mondiale
Actualul ministru al Finanțelor a promis că ca rezolva problema.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor: „Noi am avut o discuție cu echipa Băncii Mondiale și a rămas că vom comunica foarte clar către dânșii noua formă în care vom merge mai departe cu acest împrumut. Dar nu-l vom pierde.”
Gabriel Biriș, fost secretar de stat MFP: „Vedeți și declarațiile recente ale reprezentanților Băncii Mondiale. Voință politică! Vrei să faci treabă, o faci. Nu vrei s-o faci, găsești motive. (...) Că achizițiile publice, că contestațiile, că DNA, că Curtea de Conturi, că oamenii nu-și mai asumă răspunderea...”
(Reportaj realizat de George Lăcătuş)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
