România furată | RATB merge cu frâna de mână trasă
Măcinată de scandaluri privind deturnarea fondurilor, cu autobuze vechi, fără un sistem informatic şi dependentă de subvenţii colosale de la primărie, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a ajuns într-un punct de cotitură. RATB trebuie să se transforme în societate comercială, iar piaţa transportului în comun trebuie liberalizată, potrivit prevederilor europene în domeniu. În caz contrar, România riscă să plătească penalităţi de până la 150.000 de euro pe zi.
1871 a fost anul în care primul tramvai a traversat, tras de cai, străzile Bucureştiului. Douăzeci de ani mai târziu, Societatea Anonimă Română de Tramvaiuri avea să scrie istorie: prima linie electrică era deschisă între Obor şi Cotroceni. Ca şi linia din 1894, transportul public bucureştean e pe cale să devină istorie, deşi, oficial, este unul dintre cei mai mari operatori locali de transport din Uniunea Europeană.
„Este între primii cinci operatori din Europa ca şi dimensiune. Ca şi număr de angajaţi, ca şi dimensiune a flotei, ca şi arealul geografic pe care îl deserveşte, ca şi numărul de călători care beneficiază de serviciile acestui transport”, explică prof.univ.dr. Ioan Radu, Academia de Studii Economice.
Transportul public este subvenţionat în Capitală, unde preţul unei călătorii este de 1,3 lei. RATB, care deţine monopol, depinde în procent de 60 - 80% de subvenţia acordată de municipalitate.
În ultimul deceniu, primăria a plătit, anual, cel puţin jumătate de miliard de lei, Regiei. Pe de altă parte, încasările din vânzări de bilete şi abonamente nu au depăşit 18% din cheltuieli, în ultimii 10 ani.
„Eu nu înţeleg cum îţi poţi asuma să circuli cu 1,3 lei, când nicăieri în ţară, unde traseele sunt probabil de trei ori mai scurte decât în Bucureşti, în marile oraşe şi biletul nu e sub 2 lei”, afirmă Adrian Câmpurean, fost director general RATB.
Patrimoniul RATB
În subvenţie intră, pe lângă preţul efectiv al călătoriei, şi, teoretic, întreţinerea unui patrimoniu foarte mare.
RATB are 1147 de autobuze, 485 de tramvaie şi 301 troleibuze, care sunt parcate în 20 de depouri şi autobaze. Regia administrează 24 de linii de tramvai, 15 de troleibuz şi 111 de autobuz.
Lungimea reţelei de tramvai este de 327 de kilometri la sol şi 352 de kilometri de cabluri, aerian. 144 de kilometri sunt pentru troleibuze. Puterea instalată a întregului sistem este de 140 Mega Waţi, iar reţeaua este susţinută de 15.256 de stâlpi de beton şi metal.
Ce mai subvenționează Primăria
În realitate, pe lângă infrastructura de transport, Municipalitatea mai subvenţionează şi o asociaţie sportivă, o casă de vacanţă sau o cantină de protocol ale Regiei.
Economişti de la Academiei de Studii Economice şi specialişti ai Autorităţii Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice au făcut o Analiză Diagnostic a RATB, pe ultimii cinci ani.
„Acum, subvenţia e foarte greu să ştii încotro se îndreaptă. Deci toate cheltuielile se duc la un loc. Ori noi am insistat foarte mult asupra faptului că trebuie să-şi facă o delimitare foarte clară. Cum ar fi casa de vacanţă, cum ar fi casa de sănătate, asociaţia sportivă, sunt cinci astfel de cazuri”, spune prof.univ.dr. Ioan Radu, Academia de Studii Economice.
Şi Corpul de Control al Guvernului a descoperit cheltuieli nejustificate acoperite de subvenţia de la Primărie.
„La cheltuieli de protocol a fost înregistrată suma de 10.530 lei, reprezentând contravaloarea unui număr de şase stilouri cu peniţă de aur şi platină. Aceste stilouri au fost achiziţionate în scopul predării membrilor Consiliului de Administraţie al Regiei”, se arată într-un raport al Corpului de Control al Guvernului.
Raportul Corpului de Control a vizat activitatea Regiei, în perioada 2010-2012.
„Achiziţia de anvelope pentru autobuze şi troleibuze, derulată de RATB prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, s-a realizat cu încălcarea prevederilor legislaţiei care reglementează domeniul achiziţiilor publice”, se mai arată în raport.
Sorin Oprescu: „Doar nu credeţi că subvenţia se duce în cauciucuri”
„Doar nu credeţi că subvenţia se duce în cauciucuri şi... Nu, asta hotărau ei acolo unde se duc banii, că se duc în pixuri, în cauciucuri sau...”, spune Sorin Oprescu, fost primar general.
Inspectorii au constatat un prejudiciu de un milion de euro doar în cazul câtorva achiziţii minore şi au sesizat DNA.
„Aceleaşi firme, de 26 de ani, câştigă contracte cu RATB-ul, n-ai cum să câştigi contracte pe bandă rulantă cu RATB-ul”, declară Florian Tudor Ivan, preşedinte coordonator al Sindicatului Transportatorilor APT din RATB.
Prețuri duble pentru RATB
„Nu considerăm că este firesc să cumperi la mâna a doua sau a treia, când poţi să cumperi direct de la producător. Fireşte că întotdeauna costurile sunt mai mari, dacă cumperi prin intermediari”, spune prof.univ.dr. Ioan Radu.
„Preţurile pe care le primeşte Regia pentru anumite piese de schimb sau servicii sunt duble faţă de cele pe care le-ar primi o persoană fizică”, spune Florin Georgescu, consilier municipal, membru al Comisiei de Transport, USR.
O Regie pe butuci
Dosarul demarat de DNA a dus la trimiterea în judecată a fostului director general al RATB, Viorel Popescu. El a fost acuzat că a trucat licitaţii de casare a unor autobuze şi de contractare a unor servicii juridice.
Anchetatorii anticorupţie au reţinut, în septembrie 2013, şi un fost director al Departamentului Achiziţii Publice din cadrul RATB, Viorel Jianu, în acelaşi dosar. Acesta a fost condamnat la nouă ani de închisoare, în vreme ce fostul director general a primit o pedeapsă de patru ani şi patru luni. Decizia nu este definitivă.
„Pe parcursul celor cinci ani de zile, în acest timp am avut cel puţin 7 directori, chiar dacă au fost interimari, şi fiecare dintre ei, venind pe natură politică în funcţie, a făcut ce a crezut el că trebuie să facă, ei venind numiţi politic nu cunosc nimic despre management şi despre ce trebuie să facă ei acolo, în funcţia respectivă. Şi fac după ureche sau după ce li se spune la ureche”, spune Florian Tudor Ivan, preşedinte coordonator al Sindicatului Transportatorilor APT din RATB.
Șoferi puțini, dar mulți șefi
Cea mai mare parte a bugetului Regiei ajunge în salarii şi sporuri. Experţii au analizat şi care este raportul dintre angajaţii direct implicaţi în activitatea de transport şi personalul auxiliar, adică dintre şoferi şi şefi, dar şi la care dintre aceste categorii ajung cei mai mulţi bani.
„Din cei 10.000 şi circa 500 de angajaţi, cât sunt în prezent la nivelul RATB-ului, undeva în jur de 6.000 reprezintă forţa de muncă activă, 4.000, patru mii şi ceva sunt şoferii şi restul personalului este cel care asigură activităţile de mentenanţă. Restul sunt, reprezintă personalul TESA”, spune prof. univ. dr. Ioan Radu, de la ASE.
„Ponderea cea mai mare a cheltuielilor o are domeniul de conducere-administrativ. În mărime absolută, cea mai mare valoare se înregistrează în anul 2012, şi anume 144.679.707 lei”, se arată în Analiza-Diagnostic a activităţii RATB.
„Diferenţa salarială dintre conducere şi partea efectivă a lucrurilor, erau totuşi nişte discrepanţe foarte mari. Vă rog să nu uitaţi că în perioada când toată lumea avea salariile tăiate, regiile autonome nu au avut salariile tăiate”, spune Sorin Oprescu, fost primar general.
În aceste condiţii, situaţia parcului auto s-a degradat totusi de la an la an.
„Parcul e jalnic. Cred că este situaţia cea mai proastă la tramvaie. La tramvaie situaţia este dramatică”, spune Adrian Câmpurean, fost director general RATB.
„Parcul de transport electric - tramvaie este undeva în jur de 460-490 de tramvaie. Circa 50% dintre acestea nu circulă. Parcul de troleibuze este foarte îmbătrânit. La sfârşitul anului 2015, din cele circa 1.100 de autobuze, peste 400 sunt neutilizate. Circa 80% din autobuzele care circulă azi în Bucureşti sunt ieşite din garanţie. Adică au timpul normat expirat de funcţionare”, explică prof.univ.dr. Ioan Radu.
Năpasta șoferilor
Vasile Petrariu conduce cel mai mare sindicat din RATB: Sindicatul Transportatorilor din Bucureşti.
„Funcţionăm într-un sistem de avarie, pentru că parcul este un parc minim. Insuficient, da, pentru a satisface, să spunem, publicul călător. Să stai în staţie 10 minute e mult, dar să stai un sfert de oră, 20 de minute, 30 de minute este de neacceptat. Din păcate, se întâmplă aceste lucruri”, spune el.
Nu doar că sunt îmbătrânite şi cu termenul de exploatare depăşit, dar multe dintre autobuzele, tramvaiele şi troileibuzele care trec, oficial, revizia au defecţiuni.
„Şi mai tragic este faptul că cele 640 care sunt în trafic nu cred că corespund normelor şi oricând se poate întâmpla un accident. La fiecare autobuz care se află acum în trafic apare câte o deficienţă pe calculatorul de la bord. De la lipsă de ulei mergând până la frâne”, explică Florian Tudor Ivan, preşedinte coordonator al Sindicatului Transportatorilor APT din RATB.
Florin Tudor Ivan conduce unul dintre cele nouă sindicate din RATB. El spune că şoferii ar putea refuza să conducă vehicule defecte, dar asta ar însemna un salariu mai mic sau sancţiuni: „Dacă refuz, în ziua aia eu iau decât o oră sau două ore de activitate şi la sfârşitul lunii toate aceste ieşiri pe care le-am refuzat, să-mi fac turul de opt ore, se cumulează şi eu mă duc acasă cu un sfert din salariu sau cu o jumătate din salariu.”
Sindicaliştii acuză şi presiuni din partea şefilor.
„Sunt persoane din conducerea... sau cu funcţie de conducere, care nu înţeleg că atunci când un conducător de vehicul se retrage, cu un defect, deci el nu trebuie catalogat ca fiind un om care nu are chef de muncă”, spune Vasile Petrariu.
În lipsa pieselor de schimb, autobuzele trase pe dreapta au fost dezmembrate piesă cu piesă pentru ca celelalte să fie reparate.
Adrian Câmpurean, fost director general RATB: „Este o canibalizare până la urmă, oamenii au trebuit să se descurce, au luat de pe unul care deja era pe dreapta, au luat piese de pe ăla şi au pus pe altul, ca să îl ţină în viaţă.”
Florian Tudor Ivan, preşedinte coordonator al Sindicatului Transportatorilor APT din RATB: „Nimeni nu are o evidenţă clară a pieselor care au dispărut, piese care pot să însumeze undeva la câteva milioane de euro. Ar costa destul de mult ca să mai poată fi repuse pe roţi, s-au luat piese de pe acestea şi s-au pus pe cele care se aflau în trafic.”
Subvenția, acordată ilegal
În aceste condiţii, RATB a cerut municipalităţii majorarea subvenţiei an de an.
Sorin Oprescu, fost primar general: „Ori de multe ori am constatat că mi se administrau numai poveşti. În 2011 mi-au cerut, au spus că au nevoie de subvenţie 1 miliard si ceva de RON. Şi am spus, bun, vă rog frumos, haideţi, demonstraţia, de ce aveţi nevoie de banii ăştia. Am ajuns la concluzia că nici până în ziua de azi n-au venit să spună.”
Specialiştii atrag atenţia că subvenţia nu se acordă legal.
„Între Consiliul General, prin Primăria Capitalei, şi Regie nu există o relaţie contractuală care să stipuleze obligaţiile părţilor. Şi nu rezultă de nicăieri nici faptul că subvenţia pe care eu o solicit, ca regie, Primăriei, este corect calculată. Şi atunci eu pot să-mi pun aşa o întrebare mai nevinovată: cum poate Primăria să dea nişte bani, sub formă de subvenţie, se zice, unui operator, când nu are nicio relaţie contractuală cu acel operator”, afirmă prof.univ.dr. Ioan Radu, Academia de Studii Economice.
Mai mult decât atât, mai spune profesorul universitar, RATB „nu îndeplineşte criteriile minimale de prestare a serviciului. Şi anume: nu are licenţă de funcţionare”.
Câți oameni beneficiază de gratuități? Nu se știe
Acordarea subvenţiei este oficial justificată de gratuităţile şi reducerile votate de Consiliul General pentru anumite categorii sociale, dar şi de plafonarea tarifului la 1,3 lei pe călătorie, cel mai mic din România. În realitate, nimeni nu ştie câte persoane beneficiază de gratuitate şi de câte ori circulă.
„Prin hotărâri ale Consiliului General, există foarte multe gratuităţi. În 2008-2009 veniturile proprii erau undeva la 2%. Au reuşit să le crească printr-un management puţin mai performant, că numai performant nu era, puţin mai performant, la 12-14%, chiar 18%”, susține Sorin Oprescu.
Câteva mii de angajaţi ai primăriilor din Capitală merg şi ei, gratuit, cu transportul în comun.
„Pentru aceste gratuităţi, RATB-ul este obligat să plătească TVA la bugetul statului. Din păcate, astăzi RATB nu ştie care e cuantumul acestui TVA. De ce nu ştie. Pentru că nu ştie câţi beneficiază de gratuităţi”, atrage atenția prof.univ.dr. Ioan Radu, Academia de Studii Economice.
Nici angajaţii administraţiei publice locale şi nici pensionarii, revoluţionarii, veteranii sau alte categorii sociale scutite de la plata călătoriilor nu deţin un card, pe care să îl valideze atunci când urcă într-un mijloc de transport în comun, pentru ca numărul călătoriilor gratuite să poată fi cuantificat.
„A venit ANAF-ul, a făcut un control pentru perioada 2007-2013. Pentru că RATB-ul nu a putut să demonstreze cine, câţi beneficiari ai gratuităţii au călătorit în acea perioadă cu mijloacele de transport, calculul a fost destul de simplu: câţi pensionari sunt în Bucureşti, 480.000, hai că vă luăm în considerare 375.000, ori atâtea călătorii pe zi, ori atâtea zile de lună, ori 1,3 lei tariful, a rezultat o sumă uriaşă de vreo 600 şi ceva de milioane de lei, echivalentul TVA-ului”, spune prof.univ.dr. Ioan Radu.
Alte gratuități propuse
Iar municipalitatea propune acordarea de noi gratuităţi.
„Viceprimarul a venit cu un proiect de hotărâre privind atribuirea gratuităţii transportului pentru grupuri de şcolari spre obiectivele culturale. Şi a fost o ieşire, aş spune neadecvată, a viceprimarului şi concluzia a fost: Domne, votaţi domne, că doar nu sunt banii voştri. Deci, asta este nivelul de responsabilitate al oamenilor care decid în Consiliul Local”, acuză Florin Georgescu, consilier municipal din partea USR, membru al Comisiei de Transport.
Un alt motiv din cauza căruia RATB nu poate stabili numărul exact al călătorilor este lipsa unui sistem informatic integrat. Nici poziţia mijloacelor de transport în traseu şi nici viteza de deplasare a acestora nu sunt cunoscute în timp real.
„Fără arhitectură IT-C adecvată, totul e o poveste. La nivelul unui operator de talia RATB-ului, nu vorbim de o firmuliţă”, spune mai profofesorul universitar doctor Ioan Radu.
„Nu este în stare să furnizeze date statistice despre numărul de utilizatori ai sistemului lor. Numărul de călători efectiv din autobuz nu îl ştim. Din nefericire, într-o ţară în care industria IT este la mare căutare şi ne şi fălim cu rezultatele noastre în industria IT, un asemenea domeniu, al transportului în comun, să nu fie 100% acoperit cu soluţii IT”, mai spune consilierul USR Florin Georgescu.
Toate aceste anomalii s-ar datora şi faptului că proprietarul RATB, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nu are un control real asupra activităţii regiei, concluzionează specialiştii.
„RATB-ul nu a avut niciodată bugetul aprobat de Consiliul General. Ultima dată când s-a aprobat, s-a aprobat în decembrie 2015, pentru anul 2015. Deci, bugetul de aprobă la începutul anului, se urmăreşte derularea lui. Şi la sfârşitul anului, cel care a beneficiat de bugetul respectiv trebuie să facă un raport către Consiliul General, prin care să explice cum s-au cheltuit. Dacă tu nu aprobi bugetul, ce să urmăreşti”, explică prof.univ.dr. Ioan Radu.
„Ideea de a face administrare interioară acolo era dictată de cu totul alte interese. Sigur că era comod, toată lumea să dea vina pe primarul general: păi nu ne dă ăla bani. Dar, vreodată, a întrebat cineva din public: pentru ce le dai atâţia bani domnule Oprescu?”, afirmă fostul primar general.
Problema desemnării politice a directorilor: „Ni s-au pus pe masă șase nume, fără CV”
Desemnarea directorilor Regiei, dar şi a membrilor Consiliului de Administraţie pe criterii politice ar mai fi o altă cauză a disfuncţionalităţilor. Florin Georgescu este consilier local şi membru în Comisia de Transport.
„Şi ni s-au pus pe masă şase nume, şi unice nume, pe care Consiliul General era presupus să le voteze. Fără un CV în prealabil prezentat, fără un program personal al respectivului membru în Consiliul de Administraţie. Nu alegem competenţe, alegem nume, cine are mai mulţi membri în Consiliul General, dintr-o anumită formaţiune, ei decid”, spune Florin Georgescu, consilier municipal din partea USR.
„Unul era fost instalator, altul era cofetar. Oameni, sigur, care au muncit, care şi-au făcut o facultate, din păcate cam târziu şi, greu de tot...”, spune și Sorin Oprescu, fost primar general.
„Partidul ăla ia RATB-ul, partidul celălalt ia RADET-ul”
Teoretic, Consiliul de Administraţie ar trebui format din specialişti.
Adrian Câmpurean, fost director general RATB: „Ar trebui ales un Consiliu de Administraţie, realizat din personalităţi ale Bucureştiului. Deci profesori universitari de la facultatea de Transporturi, poate cercetători, oameni care au ştiinţa transportului, care sunt specialişti în economie.”
„E o glumă nereuşită, să numeşti un Consiliu de Administraţie şi să nu te intereseze ce se întâmplă acolo şi ce face”, declară prof.univ.dr. Ioan Radu, la Academia de Studii Economice.
„De fiecare dată când se schimba majoritatea, deci forţa politică, în Consiliu, se schimbau şi directorii regiilor, ba, mai mult decât atât, un lucru neplăcut a fost că începuseră, la un moment dat, ca la mezat, partidul ăla ia RATB-ul, partidul celălalt ia RADET-ul”, spune Sorin Oprescu.
Reprezentanţii societăţii civile spun că oamenii nu folosesc transportul în comun tocmai din cauza stării în care se află autobuzele.
„Ne întrebăm şi de ce, atunci, cheltuim banii pentru subvenţie. Desigur, dacă am plăti aceşti bani pentru a face investiţii şi a avea un transport public de calitate cu siguranţă ar merita şi cu siguranţă ne-am bucura cu toţii să nu mai stăm în trafic şi mai curând să mergem cu autobuze cu aer condiţionat. E greu de spus cât e ticăloşie şi cât este furt în ceea ce se întâmplă în regiile autonome. E mai mult decât un management defectuos”, afirmă Elena Calistru, reprezentant societatea civilă.
Experţii sugerează chiar că în cadrul RATB ar trebui înfiinţat un fel de DNA.
„Noi am analizat destul de multe organizări structurale ale marilor operatori din lume. Şi peste tot există nişte compartimente care au ca obiectiv antifrauda. Şi ne-am gândit că, poate n-ar fi rău, ca la nivelul viitoarei regii sau viitoarei intreprinderi să existe un astfel de compartiment şi pentru RATB”, sugerează prof.univ.dr. Ioan Radu.
Momentul 1 ianuarie 2019
Acordarea colosalei subvenţii nu va depinde, însă, la nesfârşit de Consiliul General şi Primăria Capitalei. De la 1 ianuarie 2019, Parlamentul European cere desfiinţarea regiilor sau transformarea acestora în societăţi comerciale şi organizarea de licitaţii pentru atribuirea contractelor de transport public de persoane.
„Unităţile administrativ-teritoriale vor fi obligate să delege serviciul de utilitate publică, indiferent despre care e vorba, să-l delege prin procese de licitaţie. Va plăti o taxă de enfrigement, o penalizare, care, cel puţin din câte cunosc eu, va fi undeva la 100.000 - 160.000 de euro pe zi”, atrage atenția prof. univ. dr. Ioan Radu.
Viitorul RATB, odată cu liberalizarea pieţei transporturilor, este, în aceste condiţii, sumbru.
„Mâine, să spunem că, ipotetic, ar veni un operator privat, s-a terminat. S-a terminat, intră în faliment...”, spune fostul primar general Sorin Oprescu.
Directorul general interimar al RATB, Radu Orzaţă, nu a dorit să comenteze, public, situaţia. Asta în contextul în care Consiliul General al Municipiului Bucureşti a votat, deja, transformarea RATB în societate comercială.
„Odată cu transformarea în societate comercială toate aceste semne de întrebare referitoare la unde se duc banii, dar cum se cheltuiesc şi toate aceste lucruri vor fi evidenţiate mult mai clar”, spune Adrian Mihail, consilier municipal, membru al Comisiei de Transport, PSD.
Primarul Capitalei, Gabriela Vrânceanu Firea, a anunţat, la preluarea mandatului, achiziţionarea câtorva sute de autobuze la mâna a doua, pentru suplinirea deficitului momentan.
„În regim de urgenţă RATB să organizeze licitaţie pentru achiziţionarea a 200 de autobuze, nu mai puţin de euro 4, adică de 2 ani, de 3 ani, de 4 ani, second-hand, pentru că licitaţia pentru autobuzele noi ar dura foarte mult”, spunea ea pe 30 iunie 2016.
Planul nu a fost pus în practică. Primarul general a mai anunţat şi că va propune cumpărarea de autobuze, troleibuze şi tramvaie noi.
„Dorim să achiziţionăm minimum 300 de autobuze noi, 100 de troleibuze şi un număr substanţial de tramvaie”, a adăugat Gabriela Firea.
Momentan, acestea sunt doar planuri. Nimeni nu a făcut, însă, niciun studiu referitor la modalitatea de funcţionare a RATB post-transformării în societate comercială.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
