ROMÂNIA FURATĂ | RADET, datorii de un miliard de euro
A doua reţea din lume de distribuţie centralizată a energiei termice, după cea din Moscova, este cea din Bucureşti. În Bucureşti este cea mai mare subvenţie acordată pentru căldură din România. Peste jumătate din costul unei gigacalorii este acoperită de Primaria Generală, din bugetul local şi din cel de stat. Lipsa investiţiilor, mangementul defectuos şi corupţia se traduc în pierderi de 160 de milioane de euro în fiecare an.
Martie 2013. Directorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice, Ion Voicu, refuza să stea de vorbă cu presă la intrarea în instituţie. Cu câteva ore înainte, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii în locuinţele mai multor şefi din companie.
Bogdan Ocnaru, reporter Digi24: Conform anchetatorilor, unii dintre directori ar fi avizat atribuirea de contracte iar alţii au semnat pentru lucrările de recepţie. Lucrări care nu s-au făcut niciodată, spun procurorii. Totul se întâmplă sub atentă supraveghere a directorului regiei. Tot cu titlu de mită s-ar fi primit vacanţe scumpe în străinătate.
Acesta este ultimul scandal de corupţie de la vârful RADET. Cu zece ani înainte, în 2003, procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie îi reţineau pe trei directori din companie, în frunte cu directorul general Gheorghe Dabela, pentru că ar fi luat mită în schimbul acordării unor contracte de modernizare a instalaţiilor regiei.
În urma anchetelor, judecătorii dispun condamnări cu executare.
Ioana Stoica, preşedintele Sindicatului Liber Independent din RADET: Această instituţie este condusă politic. În momentul când s-a schimbat o conducere, a venit alta... fiecare cu oamenii ei. Nu a contat că este profesionist, sau că e din domeniu, sau că e specialist în termoficare. Am avut şi directori care erau profesori de karate.
Noiembrie 2016. Şoseaua Alexandriei, zona Pieţei Rahova, Sectorul 5 al Capitalei. O avarie la reţeaua de distribuţie a energiei termice lasă fără apă caldă şi încălzire aproape 100 de blocuri. În câteva ore, echipele de intervenţie trebuie să înlocuiască mai multe tronsoane de ţeavă ruginită.
La patru kilometri distanţă o altă avarie lasă fără apă caldă mai multe blocuri din cartierul Tineretului, Sectorul 4. Ca soluţie de moment, muncitorii bat un cep din lemn şi dau drumul apei să curgă prin instalaţie.
Pe lângă Şoseaua Alexandriei şi cartierul Tineretului, la nivelul Capitalei, la aceeaşi oră, au fost peste 22 de deranjamente care afectează zeci de mii de bucureşteni. Iar situaţia nu diferă cu mult de la o zi la alta, mai ales în sezonul rece. În total, potrivit statisticilor, în fiecare an sunt aproape 4.000 de avarii.
Prof. Univ. Dr. Ioan Radu, preşedintele A.N.T.E.C.: Sunt zone, subterane, în care nu mai există conductă şi doar pământul a păstrat forma conductei şi pe acolo curge agentul termic.
Ioana Stoica, preşedintele Sindicatului Liber Independent din RADET: Dacă se modernizau aceste reţele mari de transport agent termic primar nu eram acum în situaţia să stăm cu sufletul la gură că nu ştim dacă trecem iarna. Pot interveni avarii în orice oră, în orice secundă. Pentru că ele (ţevile – n.r.) nu o dată şi-au terminat garanţia, de două ori... Deci, vă daţi seama, din 1963 până în 2016 sunt aproape 50 de ani.
Radu Opaina, fost director general al RADET: Din punctul meu de vedere, RADET e mort de vreo trei ani, dar e ţinut de aparate. Cât mai ţine? E o chestiune de timp. E o chestiune de timp până toate resursele RADET vor fi epuizate.
Planurile cu privire la încălzirea sistematizată a Capitalei sunt puse în aplicare începând cu 1960. Prima uzină de apă a Bucureştiului, înfiinţată în 1902, este retehnologizată. Pe lângă energia electrică necesară iluminatului public şi pompelor de apă, CET Grozăveşti produce abur pentru utilajele fabricilor, instituţiile şi locuinţele din împrejurimi. În anii comunismului, reţeaua municipală este extinsă în ritm galopant.
În aceeaşi perioadă, în urma crizei petrolului din 1973, ţările occidentale încep investiţiile în sisteme centralizate de producţie şi distribuţie a agentului termic. La Copenhaga, spre exemplu, trecerea de la încălzirea individuală a clădirilor cu cărbune şi păcură presupune şi valorificarea energetică a deşeurilor, în staţii speciale de incinerare.
La Bucureşti, în 1989, sunt două astfel de staţii - una în Pantelimon şi una în Militari dar şi opt centrale electrice de termoficare - pe scurt CET-uri. Tot până în 1989, distribuţia agentului termic este în sarcina Grupului Întreprinderilor de Gospodărire Comunală.
Prof. Ionuţ Purica, expert pentru energie şi mediu al Academiei Române: Aşa cum stăteau lucrurile la noi, înainte de '90, asta era un mod foarte eficient de a încălzi. S-a schimbat structura economică, multe din întreprinderile care erau în jurul oraşului au dispărut. Nu discutăm cum. Alea care au rămas şi-au construit surse de apă sau de căldură proprii.
Ioana Stoica, preşedintele Sindicatului Liber Independent din RADET: Prin agentul termic pe care-l trimiteau către agenţii economici şi către populaţie se răcea turbina acestor CET-uri. Era acest circuit care venea... erai obligat să ai o diagramă de reglaj. Dacă îţi venea un agent termic de 75 de grade, erai obligat să-l treci prin toate instalaţiile de la o şcoală şi să-l returnezi la cel mult 40 de grade înapoi. Altfel primeai şi penalizări.
După 1989, sistemul de transport şi distribuţie este separat de cel de producere a agentului termic. Grupul Întreprinderilor de Gospodărire Comunală este reorganizat în Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice.
Lucian Constantin, expert în managementul clădirilor: Această activitate a RADET nu a fost niciodată concepută ca un biznis. Practic, RADET este o unitate de distribuţie a agentului termic. Transformarea în regie autonomă nu a presupus şi transformarea într-o societate comercială bazată pe obţinerea de plus valoare.
În 1990, RADET ajunge, prin lege, în proprietatea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi preia în administrare a doua reţea centralizată de distribuire a apei calde şi agentului termic din lume, ca mărime, după cea din Moscova.
566.000 de apartamente şi 1,3 milioane de bucureşteni primesc căldura şi apa caldă de la societatea nou înfiinţată. Regia ia în administrare aproape 4.000 (3.951) de kilometri de conductă, peste 1.000 (1.012) de puncte termice, staţii centralizatoare, module termice, 46 de centrale termice de cvartal şi o centrală termică de zonă la Casa Presei.
CET Grozăvești (construit în 1902), CET București Sud (1965), CET Titan (1965), CET București Vest (1975) şi CET Progresu (1987) - cele mai mari centrale, rămân în administrarea Guvernului. Perioada de după 1990, investiţiile sunt minime. Doar punctele termice sunt retehnologizate, în urma unui parteneriat cu o societate de profil din Suedia.
Ionuţ Purica este expert pentru energie şi mediu în Academia Româna şi a participat la realizarea a numeroase studii şi strategii în domeniul energetic. În anii '90 a supervizat instalarea noilor tehnologii.
Prof. Ionuţ Purica, expert pentru energie şi mediu al Academiei Române: Un vicepreşedinte vine, discutam cu el, eram pe clădirea ISPE-ului, la care suedezul zice „dom'le, dar unde-i fumul?" „Care fum?”, zicem noi. „Fumul, ca la Stockolm. Fiecare clădire, bloc, are o centrală a lui de la care se încălzeşte cu lemne, cu cărbune, cu păcura, cu ce se nimereşte.” A rămas asta siderat. „Cum, voi aveţi un asemenea nivel de termoficare a oraşului Bucureşti? Păi e formidabil.”
În 1994, Guvernul Văcăroiu, prin Hotărârea 425, aprobă „Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea energiei termice" prin care sunt reglementate obligaţiile de plată a facturilor pentru energia termică livrată de CET-urile deţinute de Guvern. Potrivit actului normativ, „majorările de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere a plăţii facturii se aplică de producător distribuitorului după trecerea a 15 zile lucrătoare de la data înregistrării facturii la acesta şi până la achitarea ei.”
RADET este obligată, astfel, să achite facturile pentru energie termică în cel mult două săptămâni, deşi asociaţiile de proprietari plătesc căldura şi apa caldă cel mai devreme după 30 de zile. Un calcul simplu arată că doar după o singură lună, RADET trebuie să plătească furnizorului majorări de 3%.
Ioana Stoica, preşedintele Sindicatului Liber Independent din RADET: S-a pus problema ca, între două entităţi ale statului, cum erau ELCEN şi RADET, să pună penalităţi dacă nu se achita factura la timp. Cei de la Banca Mondială au spus: Cum? Sunt două unităţi ale statului, trebuie să găsiţi soluţii să nu existe penalităţi. Întâmplarea a făcut că nu s-a ţinut cont, la momentul respectiv, şi bineînţeles de acolo a început declinul RADET.
În 1995, un alt act normativ al Guvernului Văcăroiu introduce compania pe o listă cu societăţi aflate în regim de supraveghere economico-financiară. În acelaşi an, Consiliul General al Capitalei aproba programul de restructurare şi redresare financiară a RADET.
În document erau prevăzute, între altele, şi eşalonarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de termoficare, pe o perioadă de 15 ani, între 1995 şi 2010. Reţelele de ţevi trebuiau înlocuite iar centralele termice de cvartal retehnologizate. Investiţiile calculate erau de aproape 600 de milioane de dolari (583,9 milioane de dolari) iar banii trebuiau să vină din sursele proprii ale RADET, bugetul de stat şi credite externe.
Radu Opaina, fost director general al RADET: Încă eram în inerţia anilor '90, aveau resurse, populaţia avea bani. Practic aia a fost etapa de pregătire a dezmăţului de după. În ăia şase ani, primii ani de după 1990, trebuiau să schimbe, să modernizeze, să se retehnologizeze, să se refacă sistemul.
În 1996, la un an după adoptarea programul de restructurare, RADET înregistrează primele datorii către furnizorul de agent termic ELCEN: 14,5 milioane de dolari.
Tot atunci, Europa trece printr-o revoluţie în materie de termoficare sistematizată. Polonia accesează credite externe de la Banca Mondială pentru modernizări. În Gdansk, autorităţile înlocuiesc reţeaua veche cu una modernă complet automatizată.
„Beneficiile implementării acestui proiect pentru consumatorii finali sunt remarcabile. Poate că cel mai important aspect este reducerea cu 49% a cheltuielilor cu încălzirea”, spune prezentarea oficială a noului sistem.
Prof. Ionuţ Purica, expert pentru energie şi mediu Academiei Române: Dacă îmbunătăţeşti reţeaua de distribuţie a căldurii îţi scad pierderile. Scăzându-ţi pierderile, evident îţi scad nişte pierderi adiacente pe care le tragi după tine. Ai o mai bună balanţă financiară. Poţi să-ţi plăteşti investiţiile mai bine, poţi să scazi preţul căldurii către consumatori.
La Bucureşti, Guvernul condus de Victor Ciorbea, fost primar al Capitalei, hotărăşte accesarea de credite externe pentru modernizarea RADET. În 1997, 35 de milioane de euro vin de la Banca Europeană de Investiţii iar în 1998, alte 10 milioane de euro de la Fondul de Dezvoltare Socială a Consiliului Europei. În 2003, autorităţile mai contractează un credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de 26,5 milioane de euro iar statul elveţian acorda un grant nerambursabil de 7,1 milioane de euro. Toţi banii trebuiau să fie cheltuiţi pe modernizări dar şi pe reconfigurări ale reţelei, astfel încât apa caldă să fie pompată pe distanţe cât mai scurte. Un studiu comandat de Consiliul General, în mai 2010, subliniază că în 2009 RADET avea contractate împrumuturi de aproape 50 de milioane de euro dar şi că „reţeaua termică primară şi reţelele termice de distribuţie necesită reabilitare în proporţie de 90%”.
Ioana Stoica, preşedintele Sindicatului Liber Independent din RADET: Fiecare instalaţie are o carte tehnică în care spune cât funcţionează, la ce probe de presiune trebuie supusă ca să vedem dacă în iarna asta ne ţin conductele. Era obligatoriu, prin lege, prin norme, să faci probe de presiune. Tronsonul Colentina – Socului trebuie să ţină la 16 atmosfere. Nu s-au mai făcut probele astea de presiune de ani de zile.
Gheorghe Piperea, reprezentantul administratorului judiciar al RADET: Începând din aprilie până în octombrie, la sfârşit, când bineînţeles opreşte respectiv reporneşte agentul termic şi se furnizează bucureştenilor doar apa caldă, se pierd cam 38 de milioane de euro. De ce? Pentru că sistemul este conceput astfel încât să funcţioneze la toată capacitatea ca şi când pe timp de vară s-ar furniza şi agent termic, ca şi când ar fi frig afară. Vă rog să înmulţiţi asta cu 15 ani, de când a început să se piardă această sumă, şi să vedeţi câţi bani am dat cu toţii din buzunar.
Tot în 2010, Corpul de Control al Prim-Ministrului verifică activitatea RADET. Prin sondaj, inspectorii descoperă contracte păguboase. Printre acestea şi unele încheiate cu firme de apartament cu un singur angajat.
Radu Opaina, fost director general al RADET: Au fost şi sunt bani foarte mulţi, sunt de ordinul sutelor de milioane de euro pe an... În ani, înseamnă miliarde de euro. Şi atunci, sistemul politic creat de ei, pentru ei, a găsit de cuviinţă să exploateze sistemul de termoficare, să-i epuizeze toate resursele, să-l pună pe butuci fără să aibă nicio treabă cu clientul, economia de piaţă.
CONSDE COM TRADE S.R.L. este una dintre societăţile care a vândut regiei, între 2009 şi 2013, ţevi şi tablă de aproape un milion de euro fără TVA (958.414 de euro). Firma, radiată în octombrie 2016 de la Registrul Comerţului, a avut sediul într-un apartament din Sectorul 2 al Capitalei şi un singur angajat. În prima jumătate din 2009, RADET a făcut plăţi către CONSDE COM TRADE S.R.L. în valoare de peste 100 de mii de euro (102.606 de euro). Din această sumă, susţin inspectorii corpului de control, aproape 10.000 (9.472 de euro) de euro au fost decontaţi de RADET fără nicio justificare.
Georgeta Popovici, reprezentant CONSDE COM TRADE S.R.L.: Alte operaţiuni cu ei economice n-am avut. Decât contract de marfă, licitaţii, livrări de marfă şi plată conform facturilor. N-avea cum să-mi dea mie bani în plus, sub nicio formă.
CONSDE COM TRADE S.R.L. a fost controlată mai mulţi ani de Georgeta Popovici şi Simona Blîndu. Potrivit Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, multe contracte de furnizare ţevi au fost câştigate, pe loturi, în tandem cu METACOM 2000 S.R.L. - societate înfiinţată în 2001 cu domeniu de activitate declarat comerţul cu ridicată al metalelor şi minereurilor metalice.
METACOM 2000 S.R.L. este deţinută în proporţii egale de Ioan Ungureanu şi Nicolae Vărbanciu. Acesta din urmă este fostul secretarul general al Partidului Dreptăţii Sociale şi a canditat în 2014, alături de Simona Blîndu, la alegerile europarlamentare. Din aprilie 2016, Partidul Dreptăţii Sociale este condus de Marian Vanghelie, fost primar al sectorului 5. Vanghelie a fost reţinut de procurorii DNA în martie 2015 şi acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani.
Lucian Constantin, expert în managementul clădirilor: Uneori apar defecţiuni, apar crăpături în aceste ţevi. Ori ele sunt sudate, ori sunt înlocuite tot cu ţeava de fier mai proastă calitativ ca aia din anii 60.
Ioana Stoica, preşedintele Sindicatului Liber Independent din RADET: Toate materialele care ar trebui să le primim, ele ar trebui să fie de calitate. Au fost cazuri cânîn urma unor licitaţii au venit materiale neconforme. Dar au fost returnate. Au fost şi obiecte de îmbrăcăminte pentru salariaţi. Asta pe vremea când aveam bani să cumpărăm echipamente.
În ultimii 15 ani, numărul total al angajaţilor din RADET a scăzut la jumătate, în condiţiile în care vârsta medie este de 58 de ani. Dacă în 2001 regia avea 6.732 de salariaţi, în 2015, potrivit Ministerului de Finanţe, RADET mai avea 3.502 de angajaţi.
Radu Opaina, fost director general RADET: Acum, la ora la care vorbim noi, un om gestionează 10 puncte termice. Adică aleargă de colo-colo, să vadă dacă s-a întâmplat ceva sau nu. Adică e un fel de avarie. Se lucrează pe avarie, tot sistemul e pe avarie.
Cartierul Militari, zona autostrăzii Bucureşti - Piteşti. La doi paşi de CET Vest este fosta staţie de incinerare a deşeurilor, construită de comunişti în anii '80.
Ioana Stoica, preşedintele Sindicatului Liber Independent din RADET: Au fost două staţii de incinerare. Una în comuna Pantelimon şi una în zona Militari. Ele erau exploatate de salariaţii RADET la momentul respectiv. Dar din cauza calităţii deşeurilor - la momentul respectiv nu erau sortate - ele n-au avut randament. Bineînţeles că s-au închis automat. Cel puţin cea din zona Militari e încă în conservare.
Gunoaiele arse în ambele facilităţi trebuiau să înlocuiască gazul metan folosit la reglarea temperaturii apei din reţeaua RADET. Potrivit specialiştilor, trei tone de deşeuri conţin tot atâta energie cât o tonă de combustibil tradiţional iar 99% din fumul emis de instalaţiile de ardere nu este toxic. Conform Strategiei Energetice a Municipiului Bucureşti din 2010, cantitatea de deşeuri de 600.000 de tone pe an produsă de bucureşteni o depăşeşte cu mult pe cea din alte capitale occidentale. Acelaşi document, realizat de o compania daneză, subliniază că în Bucureşti pot fi construite trei de facilităţi.
În prezent, potrivit Ministerului Fondurilor Europene, la nivelul primăriei generale există un proiect privind construcţia din bani comunitari a unei „Instalaţii de tratare termică şi valorificare energetică a deşeurilor municipale din Municipiul Bucureşti". Peste 23.000 de euro (23.298) a plătit municipalitatea în 2015, sub semnătura lui Sorin Oprescu, unei firme din Oneşti, ca să ofere consultanţă pentru realizarea caietelor de sarcini necesare licitaţiei pentru contractele de asistenţă tehnică ale proiectului.
F.I.P. Consulting S.R.L. este controlată de Radu Andronic, fost consilier în Ministerul Comunicaţiilor sub mandatului lui Valerian Vreme. Cu un an înainte de semnarea contractului, în 2014, Radu Andronic era director al Departamentului Finanţări Proiecte Europene al CFR S.A., companie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Contactat de DIGI 24, Radu Andronic a transmis că firmă pe care o controlează a câştigat contractul ca urmare a preţului mic cerut în cadrul licitaţiei electronice.
Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, „proiectul este în pregătire la beneficiar şi este eligibil pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare. P.M.B. este în faza de pregătire a Studiului de Fezabilitate, urmând ca aplicaţia să fie depusă spre finanţare în cursul anului 2017 (conform estimării P.M.B.)”.
În octombrie 2016, Tribunalul Bucureşti admite cererea RADET de a intra în insolvență din cauza datoriilor uriaşe. Măsura reprezintă un mecanism de protecţie în faţa celui mai mare creditor - ELCEN, care trebuie să primească aproape 800 de milioane de euro (797.988.054 de euro). Compania care administrează cele cinci CET-uri deţine şi un titlu executoriu prin care blocase conturile regiei.
Ioana Stoica, preşedintele Sindicatului Liber Independent din RADET: Nu s-a mai lăsat niciun ban să cumperi materiale. Orice instituţie cum e RADET, la început de an, trebuie să-şi facă stoc de materiale cu care să intervină. Noi nu avem stoc de materiale în iarna asta. Deci nu s-a pregătit nimic pentru că am avut conturile blocate de ELCEN.
Gheorghe Piperea, reprezentantul administratorului judiciar al RADET: Principala cauză a situaţiei dificile în care se află RADET o reprezintă proastă concepţie a reglementărilor din domeniu, începând cu reglementările la nivel legal şi terminând cu relgmenetarile la nivel infralegat. Mă refere inclusiv la hotărâri de guvern şi la ordine ale diverselor autorităţi care s-au perindat în acest domeniu. Nu trebuie să uităm prostul management şi când zic prostul management zic şi fraudă şi incompetenţă şi neatenţie.
În noiembrie 2016, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, anunţă că RADET, ELCEN şi Romgaz au semnat o convenţie prin care combustibilul necesar încălzirii capitalei să poată fi achitat în avans.
Gabriela Firea, primarul general al Capitalei: Ca urmare a ordonanţei Guvernului care a creat cadrul legal prin care Primăria Generală să poată să plătească în avans stocul de gaze necesar necesar depăşirii sezonului rece, deci a acestei ierni, 2016-2017. A fost necesară semnarea unei convenţii intre RADET, ELCEN şi Romgaz în care să se expliciteze foarte clar cum vor fi folosite aceste sume. 100 de milioane de euro, aproximativ.
Gheorghe Piperea, reprezentantul administratorului judiciar al RADET: Subvenţia aceasta înseamnă 15% din bugetul anual al Bucureştiului, ceea ce se înseamnă cam 160 de milioane de euro în fiecare an. Banii ăştia îi plătim noi, bucureştenii, din taxele şi contribuţiile pe care le plătim la buget.
În medie, pierderile de agent termic din reţeaua RADET se ridica la peste 32.000 (32.592) de metri cubi de apă fierbinte. Asta înseamă aproape 12 bazine olimpice, în fiecare zi. Subvenţia pe care o plăteşte Primăria Generală în fiecare an acoperă, în acelaşi timp, şi pierderile cauzate de reţeaua îmbătrânită. În prezent, preţul real al Gigacaloriei este 343 lei. Populaţia plăteşte 164 de lei, iar Primăria, prin subvenţii, restul de 179 lei.
Gheorghe Piperea, reprezentantul administratorului judiciar al RADET: În cinci ani există posibilitatea, nu doar teoretică, să renunţăm. Să degrevăm primăria de această subvenţie, ceea ce va însemna un plus la bugetul bucureştiului de 160 de milioane de euro.
Potrivit Strategiei Energetice a Municipiului Bucureşti, pentru modernizarea şi recalibrarea reţelei de distribuţie a agentului termic sunt necesare investiţii de 3,3 miliarde de euro, de aproape şase ori mai mult ca în planul de investiţii elaborat în 1995. Asta înseamnă de peste trei ori bugetul anual, de aproape un miliard de euro, al Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
