Prima lege care le-a dat voie deţinuţilor să iasă mai repede din închisoare pe baza unor cărţi scrise după gratii datează din comunism. Legea 23 din 1969. Un deţinut obţinea trei zile de libertate la fiecare două zile de cercetare. Ba chiar, deţinutul putea fi graţiat de Nicolae Ceauşescu. Asta doar dacă lucrarea sa contribuia la dezvoltarea economiei naţionale ori a ştiinţei.
„Probabil că exista un uşor avantaj al legislaţiei vechi, în sensul că cele două zile lucrate trebuiau documentate. Adică trebuia să poţi demonstra faptul că într-adevăr ai lucrat cele două zile sau patru sau șase zile la o anumită lucrare”, spune Laura Ștefan, expert anticorupție.
Situaţia s-a schimbat în 2013. Parlamentul a decis ca pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă în spatele gratiilor să fie scăzute 30 de zile din pedeapsă. A urmat un fenomen literar în puşcării: 14 cărţi în 2013, 89 în 2014 şi aproape 350 în 2015. Autorii nu sunt, însă, cercetători ştiinţifici, ci politicieni şi oameni de afaceri acuzaţi de fapte de corupţie.
„Sigur că nu e ştiinţifică, astea sunt ca nişte desene animate aşa, unde... ai figurile alea şi scrie Oh... Ah... Vai... ăsta-i tot textul şi restul sunt nişte desene drăguţe, alea cel puţin sunt artistice”, spune Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor.
În aceste condiţii, noul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, a cerut abrogarea articolului de lege care le oferă deţinuţilor posibilitatea liberării condiţionate, în baza lucrărilor ştiinţifice scrise în penitenciar.
Guvernul a decis, însă, să suspende articolul de lege, până la 1 septembrie, pentru a fi găsită soluţia optimă. Între timp, din penitenciar continuă să fie eliberaţi deţinuţii care au apucat să scrie. Printre ei, Bogdan Popovici, condamnat în dosarul Trofeul Calităţii, senatorul Cătălin Voicu şi fostul manager al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, Mihai Stoica.
Vedeţi întreaga poveste a deţinuţilor-scriitor într-un nou episod România furată, marţi, de la ora 21:00, la Jurnalul de Seară.