România Furată. Cum și de ce dă greș statul în promovarea frumuseţilor României
De ani de zile, România încearcă să atragă mai mulți vizitatori străini, iar pentru promovarea ţării, statul a cheltuit peste 50 de milioane de euro. Dar, în lipsa unei strategii coerente, rezultatele lasă mult de dorit. Peste Prut, Republica Moldova dispune de o frântură din atracțiile și banii României. În schimb, vine cu idei care fac vâlvă. Ultima lor ispravă, videoclipul cu un presupus Brad Pitt pierdut prin satele basarabene. Cum și de ce dă greș statul în promovarea frumuseților țării, aflați în într-un nou episod România Furată.
Bogdan Nițu, director Webstyler: „Băi, cât de proaste sunt. (...) Există spoturi foarte bune, bune, mediocre, proaste, foarte proaste și spoturile astea.”
În 2011, prima campanie video importantă de promovare a turismului românesc ajungea pe canale tv de mare audiență, precum CNN, Eurosport sau Euronews.
Bogdan Nițu: director Webstyler: „(...) Deci eu îți fac asta pe ăsta. Un spot de ăsta eu ți-l fac doar cu acest telefon. Bine, vocea n-o să-mi iasă dacă o trag cu telefonul ăla".
Bogdan Moldoveanu, regizor: „Reflectă demografia românească în scădere spoturile astea, zici că e o țară goală. Pare fix că informează că există România pe hartă. Adică eventual dacă astea le terminau și cu harta Europei și puneau și un X unde-i România, ca să știți (...)".
Bogdan Nițu: „Nu știu dacă au și filmat ceva sau n-au filmat. Pare că e spot de footage. Niște cuvinte aruncate, zici că ești prin 1997 toamna, pe acolo...".
Bogdan „Hypno” Moldoveanu, regizor: „Nu cred că atrage turismul în momentul ăsta, adică dacă aș fi turist din afara României, nu m-ar atrage niște imagini destul de pompate așa și care par fake. Cred că aș vrea să văd ceva mai realist, puțin mai apropiat de ce fel de oameni sunt, cum îi facem să se simtă, pe lângă frumusețile naturale care există, bineînțeles, aproape în orice țară".
Cele trei spoturi video, unul general, unul axat pe natură și altul pe cultură au fost realizate în cadrul unui contract de aproape 5 milioane de euro, câștigat în 2011 de firma Media Investment Communication. Contractul prevedea planificarea unei campanii media în străinătate pe durata unui an. Imaginile au fost furnizate direct de Ministerul Turismului.
Bogdan Nițu: „Arată a un generic din ăla de emisiune, nu a o campanie care să se vadă într-un calup publicitar și să ai pentru ce să o reții. Mă uit la el și, ok, eu sunt român, dar încerc să mă pun în locul cuiva care nu cunoaște (...) Nu găsesc deloc care este povestea, oamenii cumpără povești. Oamenii caută și întorc capul după povești. Nu văd nicio poveste, văd o descriere liniară, de compunere".
Nu în îndepărtatul Occident, ci chiar sub nasul României se află un exemplu pozitiv de cum se face promovare turistică cu cap. Cu un turism cât o fracțiune din cel românesc, Republica Moldova știe că nu are multe puncte forte, dar se ține cu dinții de atuurile sale: ospitalitate, mâncare tradițională și vinuri. În noiembrie anul trecut, internetul a explodat la vestea că starul american Brad Pitt promovează turismul moldovean într-un videoclip.
Bogdan Nițu: „Evident că îl știu, a circulat pe social media, a fost un super subiect, pentru că asta au căutat. Au căutat să creeze viralitate (...) Să fim observați, să existăm. Nu să cheltuim banii, să avem și noi ceva acolo. Ceea ce România a făcut a fost să avem și noi ceva acolo".
Brad Pitt era de fapt olandezul Roland Huimans, un designer grafic din Haga.
Roland Huimans, designer grafic: „ Mai aud asta din când în când. Pe măsură ce îmbătrânesc, din ce în ce mai puțin. Așa că mă așteptam să fie doar un clip amuzant, dar pe măsură ce se apropia lansarea, au început să arunce zvonuri că Brad Pitt a fost în Moldova. Și inițial mi-am zis, la naiba, ei chiar pun accent puternic pe treaba cu Brad Pitt. Dar în perspectivă, a fost o mișcare foarte deșteaptă".
Eugen Boico, scenaristul clipului, director Publicis: „Cred că a fost una din întâmplările miraculoase care se întâmplă în viața noastră, din când în când. Eu eram într-o cafenea din Chișinău, cu un coleg pe care îl cunosc demult și el la rândul lui, colegul ăsta din Olanda, avea cu dânsul, îl avea pe Roland alături".
Viorel Mardare, regizorul clipului: „Când am purces la filmare ca atare, întrebarea mea a fost dacă îi musai să îl bărbierim și să îl tundem ca Brad Pitt, să arate exact ca dânsul. Am înțeles că doleanța este să fie un Brad Pitt de Olanda. (...) Nu am vrut să mințim prin nimic. (...) Tot ce am văzut până acum despre Republica Moldova ca material de promovare, ca simbolică a fost o adunătură de kitschuri, de dansatori în haine naționale care dansează în mijlocul viei (...). Adică minciuni peste minciuni, oameni așa cum nu arată ei zi de zi".
Stanislav Rusu, director al Agenției Turismului din Moldova: „Mie mi-a plăcut ideea că se pune în valoare ospitalitatea poporului moldovenesc. Cine ar fi (...) și vizitează Republica Moldova, el va fi tratat deosebit".
Eugen Boico, scenaristul clipului, director Publicis: „Neavând infrastructură, neavând hoteluri, neavând multe lucruri clasice din domeniul turismului, după un studiu am înțeles că singurul lucru pe care putem să-l promitem clar este ospitalitatea. (...) Și iată, având asta ca ingredient și având al doilea ingredient, Roland... Și așa s-a născut ideea... Moșule, măcar știi cine este? Păi da, e oaspetele meu".
Profira Gasper, proprietara casei din clip: „Eu lucram pe aici și au venit un domn și o domnișoară la poartă și au întrebat, se poate să intrăm în ogradă? S-au uitat primprejur așa, am zis intrați, ograda e de oameni, nu-i așa ca să nu intre nimeni".
Viorel Mardare, regizor: „Ospitalitatea este o problemă la un moment dat, pentru că ai noștri tare iubesc străinii și dacă mergi cu filmarea prin sat, poți să nu mai ieși din satul ăla, pentru că fiecare gospodar vrea să îți arate cât de bun este în vin, cât de bună e nevasta în gătit, cât de gospodar e el, ce mașină și-a luat și tot așa mai departe".
Olesea Cojocaru, administrator Eco Resort Butuceni: „Aicea s-a filmat, în spatele nostru ardea focul, fiindcă în ziua aceea noi am copt pâinică. Și după asta am dat și sarmalele. S-a făcut din frunză de vie, ceea ce-i tradițional, că noi de obicei facem și din varză. Cu cât e mai mică sarmaua, cu atât e mai bună gospodina".
Moldovenii implicați în promovarea turismului par să știe foarte bine ce atuuri și ce minusuri sunt în mica țară de peste Prut.
Anatolie Botnariu, patron Eco Resort Butuceni: „Cum să concurezi cu țările care s-au dezvoltat de sute ani? Au hoteluri, au complexuri de-astea turistice, au schiat, au mare, noi nu avem nimic. Și atunci arăți ce ai. Fără a o modifica, fără... arăți viața așa cum e".
Natalia Ţurcanu, director al Asociației pentru Turism Receptor: „Noi am analizat foarte dur și critic ce avem noi de oferit turiștilor (...). Asul nostru din mânecă ar fi să arătăm de fapt ceea ce avem, așa cum este, să nu creăm așteptări foarte mari. Și asta de fapt este și autenticitatea noastră".
Producerea aventurilor lui Brad Pitt prin Republica Moldova de către studioul Atelier nu a costat o avere. Nota de plată a fost achitată de guvernul american, prin USAID, agenția pentru dezvoltare internațională. În raport cu sumele pompate de România în clipurile oficiale de promovare a turismului, costul epopeii basarabene a lui Brad Pitt este derizoriu.
Eugen Boico, scenarist: „Este vorba de un buget în jur de 10.000 de euro. Pentru toată producția, inclusiv costurile legate de Roland, de promovare".
Viorel Mardare: „Bugetul din start era unul prea mic pentru scenariul propus și noi ne-am asumat din start faptul că nu o să facem o afacere".
În 2017, numărul vizitatorilor străini care au venit în Moldova a crescut cu aproape 30%, la peste 3 milioane. România are de peste trei ori mai mulți. În comparație cu România, Moldova dispune însă de un buget infim pentru promovarea turismului.
Stanislav Rusu, director al Agenţiei Turismului Moldova: „Nu vreau să ascund această cifră, ea este publică, este în jur de 40-50.000 de euro anual".
În 2012, fosta echipă a agenției de publicitate TBWA, din București, și-a unit puterile cu birourile din Paris și Johannesburg, pentru a livra Ministerului Turismului un nou clip de promovare a României, după ce a câștigat un contract de aproximativ un milion de euro.
Bogdan Nițu: director Webstyler: „Cum interpretez eu povestea asta, că e despre un tip român, care din când în când, mai aventuros așa, după cum arată el (...)".
Bogdan „Hypno” Moldoveanu, regizor: „Ce cred că au încercat să vândă aici e nature life, cum s-ar spune, adică viața naturală, viața bio pe care poți să vii să o experimentezi aici. (...) Chit că nouă ni se par clișee, că îi vedem pe ăia spărgând ceapa, pentru unii de afară, cred că ăsta funcționează mai bine".
Bogdan Nițu: „Văd o înșiruire de vignete, de cadre, de situații. Hai să-l trimitem și acolo, parcă era cu chitara la mare, hai să-l trimitem și la munte, și la niște mănăstiri. Hai să bifăm... Mă scuzi, șaorma cu de toate".
Spotul are un titlu, Renașterea, iar sensul său, explicat la vremea respectivă în presă, era că turistul venit în România își regăsește tinerețea pierdută.
Bogdan „Hypno” Moldoveanu, regizor: „În 30 de secunde, să faci un Benjamin Button e destul de greu. Da, n-am sesizat. Acum când îmi spui, m-am prins că e unul bătrân la început și unul tânăr la final".
Bogdan Nițu: „Nu cred că trebuie să-mi explice cineva povestea ca să o pot observa. Iar dacă eu nu am observat-o, am un dubiu că în general oamenii o să observe"
Spotul renașterii turistului care vizitează România a fost promovat pe televiziunile din țară în perioada 2014-2015, printr-un contract cadru pentru care Autoritatea Națională pentru Turism a pus la bătaie peste 4,5 milioane de euro. Cea mai mare parte a banilor s-a împărțit între agenția McCann Erickson, care a câștigat contractul de planificare media, și televiziunile cu cele mai mari cote de piață. Astfel, aproximativ 700.000 de euro au ajuns la McCann Erickson, 1,4 milioane euro la Pro TV, 1 milion de euro la Antena 3, 400.000 de euro la Kanal D, 380.000 de euro la TVR, 330.000 de euro la Antena Group și 250.000 de euro la B1 TV.
Bogdan „Hypno” Moldoveanu, regizor: „Nu văd utilitatea ăstuia pe un post de televiziune din România. Adică nu cred că cineva din România, după spotul ăsta a zis, mamă, acum mă urc în mașină, sparg o ceapă și mă duc pe Transfăgărășan".
Cât de eficient au reușit aceste campanii video să promoveze turismul din România o arată două rapoarte din 2014 și 2015, comandate de Ministerul Turismului companiei de cercetare Mercury Research și care au costat aproximativ 80.000 de euro.
Doar 0,2% din străinii intervievaţi în şase ţări ţintă au arătat menţionat România ca potenţială destinaţie de vacanţă. România aproape nu există în mintea turiştilor străini, concluziona raportul. Doar 5% dintre ei ar vizita România în viitor şi doar 3% văzuseră mesaje de promovare turistică a României. Nici măcar în rândul românilor, ţara noastră nu excela ca destinaţie turistică. Doar 10% dintre români se gândeau la România ca destinaţie de vacanţă şi mai puţin de jumătate văzuseră mesaje de promovare turistică.
Eugen Boico, scenarist: „E mult mai sigur să faci un material călduț, care nu deranjează, atenție, acesta e cuvântul cheie. Există o regulă în publicitate, că materialul care nu deranjează pe nimeni de obicei pe nimeni nici nu atinge".
Bogdan „Hypno” Moldoveanu, regizor: „Cred că joacă safe, ca să zic așa. Astea nu dau nici greș, dar nici nu... Dacă vrei să ai rezultate în orice, la un moment dat trebuie să îți asumi și un risc".
„Hello! Sunt nepotul lui Dracula! Vlăduț! Dracula mă așteaptă sus în munți. Acesta este un pașaport. Vă dau și dumneavoastră unul, că altfel nu puteți veni. Puteți veni, dar nu sunteți în siguranță" - aşa îşi atrăgea România turiştii, în 2017 la Berlin. Investiţia de la cel mai mare târg de călătorii din lume e doar una din sutele de acţiuni de promovare a României în străinătate, din ultimii ani. Pentru ele, statul a cheltuit zeci de milioane de euro. Fără să ştie cu ce câştiguri.
Mircea Titus Dobre, fost ministru al Turismului: „Numărul de turiști străini crește. Nu avem o cifră reală, de aia și tot am spus că în proiectul legii turismului avem acel sistem informatic de evidență a activității de turism în România, ca la un moment dat România să aibă niște cifre reale vizavi de circulația turiștilor străini. Se spune că ar fi undeva la aproximativ 1,5 milioane de turiști străini pe teritoriul României. Eu nu cred asta".
Roland Huimans, designer grafic Olanda: „Nu știu multe despre țară. Ce mi-ar plăcea să aflu despre țară cred că ar fi să dau peste un clip video despre România, pe internet, de exemplu, despre cum sunt oamenii în ziua de azi. (...) Și toate astea cu un pic umor. Umorul este bun. Nu știu cât de buni sunteți la umor, dar mie îmi place și cred că umorul funcționează foarte mult".
Eugen Boico, scenarist: „Ceea ce lipsește, cred eu, în România este o voință. (...) Ceea ce avem noi în Moldova cred că de 100 de ori poți găsi în România. Voința, da".
Moldova nu are, în materie de promovare a turismului, doar un clip hazliu, ci o întreagă strategie, dezvoltată cu ajutorul financiar și creativ al Statelor Unite. Pomul Vieții, brandul turistic al Moldovei, a fost lansat în 2014 și este întruchipat de un foarte popular simbol tradițional basarabean.
Eugen Boico, scenarist: „Am petrecut efectiv în jur de o lună, analizând tot ce înseamnă simbolurile autentice moldovenești. (...) Eu cred că principalul succes este că în sfârșit avem un simbol care, indiferent de fundalul politic, geopolitic, indiferent de preferințe, de divergențele pe care le avem noi între generații și între aspirații spre Vest sau Est, absolut toți s-au asociat cu simbolul dat".
Până în 2020, turismul României se află sub zodia frunzei, captiv în conceptul „Explorați Grădina Carpaților", lansat în 2010 de Elena Udrea. A costat un milion de euro și a fost realizat de o asociere de firme din Spania, acuzată, la vremea respectivă, că a plagiat parțial imaginea.
Viorel Mardare, regizor: „Cu siguranță este autentic, pentru că o bucată din el este furat și altă bucată, cea textuală, este pur și simplu ridicolă".
Mircea Titus Dobre, fost ministru al Turismului: „Nu putem să spunem că este un brand. Este un logo de țară. (...) Până în 2020 nu poate nimeni să se atingă de acest logo. Trebuie să dăm banii europeni înapoi și bineînțeles se poate atinge cineva, dar nu, este exclus așa ceva (...) Aproximativ 75 de milioane de euro s-au cheltuit pe fonduri europene pentru sustenabilitate, pentru respectivul logo".
Și dacă am vrea să dăm jos frunza, nu am ști ce să punem în loc. O idee a fostului ministru al Turismului a stârnit o adevărată furtună: oaia.
Mircea Titus Dobre, fost ministru al Turismului: „În primul rând, după cum am spus atunci, este o temă falsă. (...). Am spus că trebuie să ne legăm de anumite legende pe care le are țara și nu vorbeam de un animal, nu vorbeam de ceva anume, exact și clar. Vorbeam de o legendă. (...) Vorbeam de Miorița. Să vedem dacă trebuie schimbat sau trebuie mers cu acest logo mai departe. Bineînțeles, în spatele acestei chestiuni trebuie să stea o strategie (...) Asta trebuie să facă acest minister, să vândă imaginea României. Bineînțeles, cât mai eficient".
Imaginea turistică a României a fost propulsată pe o mulțime de căi în străinătate, de la târguri de turism la reclame pe Champs Elysee, de la gala de box a lui Lucian Bute la mașini de raliu, de la avioanele TAROM la cele mai privite posturi tv din lume. În ultimii 9 ani, România a cheltuit peste 50 de milioane de euro pentru promovarea turismului.
De multe ori, banii au fost risipiți pe servicii supraevaluate sau pur și simplu aruncați pe fereastră. Ministerul Turismului are și acum în depozite tipărituri promoționale de 1 milion de euro, care conțin greșeli sau au expirat pur și simplu, conform Curții de Conturi.
Bogdan Nițu: „Exista o campanie în Marea Britanie și oamenii erau încărcați mai degrabă negativ despre marele pericol că s-ar putea să năvălească românii și bulgarii peste ei".
România a avut și ea parte de promovare eficientă în străinătate. Ca și în Moldova, ea a fost gândită și lansată gratis, din proprie inițiativă, de o entitate privată, fără legătură cu bugetul statului. Replica României, dată de agenția de publicitate GMP/Webstyler prin intermediul ziarului online Gândul, a făcut înconjurul lumii.
Bogdan Nițu: „În campania Why don't you come over am folosit umorul, dar nu orice umor. Ăla nu e umor românesc, ăla este umor britanic (...) Mai mult decât că am răspuns cu umor, am creat o punte de legătură. Nu am rupt relația, ci am căutat să construim. Respectiv, bine, măi, nu ne vreți la voi, veniți voi la noi, noi vrem să rămânem prieteni cu voi. Am deschis ușa, n-am închis-o. Eu cred că este campania (...) cu cel mai mare impact pentru imaginea României în lume. Eu nu știu nicio reacție oficială a statului român de vreun fel la campania asta, nu cunosc".
În Moldova, măcar statul a îmbrățișat ideea că un Brad Pitt care se plimbă prin satele basarabene poate fi o reclamă bună. Chiar dacă financiar nu a contribuit deloc la efort.
Viorel Mardare: „E un caz tare rar când o lucrare de genul ăsta e practic unanim vorbită de bine".
Stanislav Rusu, director al Agenţiei Turismului Moldova: „Nu neapărat cine dă bani, cât dă bani, cum dă bani. Este important să fie un produs calitativ, profesionist și să se bucure de popularitate și de atenția potențialilor vizitatori".
Mircea Titus Dobre, fost ministru al Turismului: „Da, un filmuleț ok, nu ceva ieșit din comun, din punctul meu de vedere. Normal că și noi trebuie să ne gândim la acest lucru, dar până nu avem o strategie națională de promovare și dezvoltare a turismului la nivel național, și se va întâmpla în cursul anului 2018 acest lucru, (...) nu trebuie să începem să investim în partea de creație nouă".
Atât Moldova, cât mai ales România par să sufere de aceeași boală. Statul nu este în stare să creeze prin propriile eforturi idei eficiente de promovare a turismului.
Mircea Titus Dobre, fost ministru al Turismului: „Trebuie să știm ce cerem noi. Aici este vorba".
Deși bani, mai ales în România, au existat destui, de la Uniunea Europeană.
Bogdan Nițu: „Procesul de licitație, din punct de vedere al României, al ministerului, n-a fost greșit, dar legea nu permite, legea noastră de achiziție nu este adaptată".
Viorel Mardare, regizor: „Știi cum e cu statul, în primul rând la stat există întotdeauna licitații publice, unde conform legislației, el trebuie să aleagă cel mai ieftin produs de pe piață, ceea ce e o prostie".
Bogdan Nițu: „De bani puțini, cumperi și prost și de fapt plătești și mult".
Natalia Ţurcanu, directorul Asociaţiei Receptor: „Noi am studiat mai multe modele cum am putea să colaborăm cu statul și până la urmă am înțeles că e important să nu ne încurce".
Culmea ironiei, în România, este că de relația cu statul a ajuns să fie nemulțumit chiar și un fost demnitar a cărui firmă a câștigat unul dintre cele mai mari contracte de promovare de la Ministerul Turismului.
În 2011, firma Publi Media Business a câștigat de la Ministerul Turismului, condus de Elena Udrea, un contract cadru pe 3 ani, pentru organizarea evenimentelor de promovare turistică aflate sub egida ministerului. Banii din fonduri europene au început să vină însă abia în guvernarea Ponta. În perioada 2013-2014, au existat 180 de evenimente în diverse orașe și sate, pentru care Turismul s-a angajat să plătească firmei aproximativ 3,6 milioane de euro, din fonduri europene. Multe dintre ele, festivități de interes local, care au ajuns să fie practic sponsorizate cu banii de la Turism, conform Curții de Conturi. Serviciile au variat, de la montarea de scene și corturi la concerte, cazare și transport pentru invitați.
Publi Media Business este deținută în prezent de Eduard Goean, însă acesta a intrat oficial în firmă abia în 2014. Până atunci, firma a fost deținută de un holding din Elveția, EBP Development, controlat prin acțiuni la purtător și care era reprezentat în România de un avocat, partener de afaceri al lui Goean. De la bun început, în firmă s-au perindat, ca acționari sau administratori, diverse persoane implicate în alte afaceri cu Goean, până când acesta să preia oficial, în 2014, toate acțiunile pe care holdingul elvețian le deținea în trei firme din România, inclusiv Publi Media Business.
Eduard Goean: „Firma din Elveția, în momentul în care a vrut să își deschidă în România, pur și simplu da, cunoscându-mă pe mine, m-a cooptat în acest proiect. Eu când am intrat în legătură cu ei, nu eram pe nicio funcție. Am fost angajatul firmei de aici, din România, dar lucram pentru ei, ei erau acționarii".
Eduard Goean susține că firma sa nici nu ar fi văzut toți banii de pe contract, pentru că plățile nu ar fi fost făcute integral, deși ordinele de plată au fost emise de ANT.
Eduard Goean: „Pot să vă spun că peste 80 de procese avem cu Autoritatea Națională (de Turism) (...) Faptul că noi am emis facturile, faptul că noi am plătit TVA-ul la stat, faptul că am plătit impozit pe profit, pe acele facturi pe care le-am emis nu înseamnă că noi le-am și încasat. Nu pot să spun că experiența pe care am avut-o în zona publică nu mi-a folosit în viața privată. Pentru mine, a fost o lecție că nu e de lucrat cu statul. (...) Ne ținem departe de rău-platnici".
Eduard Goean a evoluat spectaculos. Fost militar, a studiat în China, apoi a lucrat la ambasada României de la Beijing. Ulterior, Goean a ajuns în anturajul Partidului Democrat. Devine pe rând șef de cabinet al miniștrilor PD Gheorghe Seculici, Gheorghe Pogea și consilier al lui Radu Berceanu. Intră în afaceri alături de Seculici și de fostul șef al serviciului secret al Armatei, Sergiu Medar, consilierul pe securitate al președintelui Traian Băsescu. În 2008, este numit pentru doar un an consul al României la Hong Kong, iar în 2010 iese din viața publică, dedicându-se afacerilor.
Deși are cu ce, România ratează sau ignoră chiar și cele mai evidente puncte forte.
Bogdan „Hypno” Moldoveanu, regizor: „Suntem în 2018, nu mai poți să vorbești tuturor turiștilor. (...) Uite Mamaia, uite Clujul, festival, muzică, petreceri. Eu m-aș folosi în continuare de asta cu Dracula, mi se pare...".
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
