România furată | Cine a „stricat” motorul românesc

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În vara anului 1975, la câțiva ani de la inaugurarea primelor întreprinderi din industria constructoare de mașini, comuniştii decid înfiinţarea unei baze de cercetare pentru motoare care primeşte de la bugetul de stat 200 de milioane de dolari doar pentru dotări tehnice. Primii bani sunt cheltuiți pe standuri de încercări.

În anii '80, Institutul se dezvoltă şi se extinde. Atunci, intră în serviciu prima generatie de tancuri TR-85. „Tanc Românesc model 1985". Noile maşini de luptă sunt echipate cu motoare de 800 de cai putere şi sunt similare ca tehnică şi perfomante cu cele din dotarea NATO.

Decebal Ilina, fost șef al Departamentului Înzestrare în cadrul MApN (1998-2000): „Motorul de tanc a fost un motor destul de spectaculos pentru vremea respectivă dat fiind faptul că acest motor fusese dezvoltat exclusiv pe baza cercetărilor institutelor romaânești de cercetare ...insitutul 111 si INMT ... motor care a fost foarte bun. Am și exportat la vremea respectivă, la sfârșitul anilor '80, în anumite țări din orientul apropiat.”

Pe lângă domeniul militar, specialiştii de la Institutul de Motoare Termice lucrează şi la proiecte civile. Printre acestea, si la programe „ecologice": motoare de autobuz alimentate cu metanol si motoare de Dacia pe hidrogen. Proiectul Dacia 500 - Lăstun cade tot în sarcina specialiştilor de la INMT. Cercetătorii primesc ordin să proiecteze, să execute o serie de modele funcţionale şi să omologheze primul AFLM. Automobil românesc de mic litraj.

În 1991, statul transformă Institutul Național de Motoare Termice în societate comercială pe acțiuni și îl redenumește Master S.A. Noua instituție mai primește bani doar pentru contractele aflate în derulare. Majoritatea sunt cu armata.

Valentin Silivestru, dir. gen. Inst. Nat. Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI: „În anii `90 a fost din păcate un exod mare, mulți dintre colegii noștrii și de la INMT și de la INCREST au emigrat masiv, în general în Canada și unii în Statele Unite.”

Dupa 2000, fostul INMT intră în declin, deşi Master S.A. era înscris în programe de cercetare-dezvoltare pe linie stategică ale Ministerului de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale.

Cdor. (r) Ion Niţu, fost director I.N.M.T. 1992-2000: „Am vrut să facem privatizare prin metoda MEBO. Chiar strănsesem sumele toate...nu ni s-a dat voie...”

Pe 17 ianuarie 2007, AVAS scoate la vânzare cele 66,68 % (66,6880%) din acțiunile deținute de Master S.A. prin negociere pe bază de oferte tehnice. Prețul cerut: 9,5 milioane de euro.

Constantin Dudu Ionescu, fost cercetător I.N.M.T. 1983 – 1986: „Clădirile în care noi făceam experimentări inclusiv la micromotor sunt acum locuri în care se vând mașini.”

Cdor. (r) Ion Niţu,fost director I.N.M.T. 1992-2000: „Motoarele navale militare în momentul de față nu mai are cine să le intrețină.”

Cum a fost îngropată cercetarea în domeniul motoarelor termice dupa 1990 şi mai ales cine a avut interes, aflaţi marţi de la ora 21:00 dintr-un nou episod al campaniei România furată.