ROMÂNIA FURATĂ. Centura Capitalei și cocktailul letal care o ține în dezastru
Zeci de promisiuni, ambuteiaje kilometrice şi prejudicii economice incalculabile. Iar la toate acestea adăugăm zeci de accidente grave soldate cu morţi şi răniţi. Până acum, Centura Capitalei - un drum de 70 de kilometri moştenit de pe vremea Regelui Carol I - a fost modernizată doar pe bucăţi la preţuri pe alocuri astronomice, cu contracte semnate şi anulate la scurt timp şi soluţii tehnice de moment. În teorie ar fi trebuit să ajute la decongestionarea Bucureştiului şi să faciliteze dezvoltarea economică prin schimburi rapide de mărfuri şi servicii. Însă după 27 de ani de capitalism, Centura Capitalei este şi la această oră un şantier fără perspective clare de finalizare. O nouă investigaţie din seria „România furată” vorbeşte despre dezastrul complet al unui proiect aflat chiar sub nasul mai-marilor de la Bucureşti.
August 2013. Premierul Victor Ponta, vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul pentru Mari Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, şi preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, sunt în vizită de lucru pe Centura Capitalei. Tronsonul inspectat este cuprins între E85 şi Autostrada Soarelui. Sunt identificate cauzele ambuteiajelor, sunt trasate sarcini şi sunt promişi bani pentru finanţare.
August 2017. La patru ani de la vizita oficialilor, lucrările sunt abandonate, contractul reziliat, iar maşinile fac slalom printre balizele care marchează şantierul. Pentru cele şapte procente din lucrare, cât au reuşit constructorii să facă în patru ani, statul a plătit aproape cinci milioane de euro.
Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R., are o explicație: „Cele mai puternice veninuri sunt un cocktail de substanţe. La CNAIR, fostul CNADNR, este vorba de un cocktail de corupţie, cu incompetenţă, cu nepotism, cu implicare politică, toate aceastea au un efect distructiv asupra organismului care ar trebui să fie drumurile naţionale din România”.
Ingredientele unui cocktail distructiv. Cum a început
Contractul pentru porţiunea care ar fi trebuit să completeze Centura de Nord şi care ar fi trebuit să faciliteze traficul rutier între autostrăzile Ploieşti-Bucureşti şi Bucureşti-Constanţa a fost câştigat în august 2012 de asocierea SC Tehnologica Radion SRL, Consitrans SRL şi Pro Cons XXI SRL.
În februarie 2015, contractul de peste 40 de milioane de euro (40,2 mil. euro) este reziliat. Liderul asocierii, Tehnologica Radion, intră în insolvenţă la capătul mai multor scandaluri de corupţie care au culminat cu reţinerea de către procurori a administratorului Theodor Berna. Numele sau este legat de acuzaţii de evaziune fiscală, spălare de bani şi, ulterior, apare în dosarele de corupţie care i-au vizat pe Vasile Blaga, Sebastian Ghiţă şi Darius Vâlcov.
Paul Dorneanu, preşedintele Asociaţiei Construim România: „Noi nu am fost în stare să proiectăm nici măcar centura actuală, care s-a modernizat, să o proiectăm şi să o gândim, nu pentru necesităţile actuale, ceea ce este foarte important, noi nu trebuie să poiectăm pentru necesităţile actuale, ci pentru necesităţile viitoare”.
Pe 25 august 2017, la doi ani şi jumătate de la reziliere, Compania de Drumuri anunţă încheierea unei noi proceduri de achiziţie publică pentru lucrările de pe cei 11 kilometri de centură. 12 oferte sunt depuse pentru un contract de aproape 74 de milioane de euro. Aproape dublu faţă de cel semnat în 2012. Vechiul proiect fusese aprobat în baza unui studiu de fezabilitate care ţinea cont de traficul şi de nivelul de dezvoltare din anii 2000.
Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „A fost reziliat exact din cauza acestui studiu de fezabilitate care nu avea cantităţile reale şi, din punctul meu de vedere, cred că şi au luat nişte marje suficiente şi acoperioare astfel încât să nu ajungă în situaţia de a rezilia un contract, pentru că ar ajunge în aceeaşi situaţie să constate că în loc de 10 kilometri de cabluri telefonice trebuie mutaţi 100 de kiloemtri de cabluri telefonice”.
Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „Banii respectivi... n-aş vrea să avansez date inexacte, nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu sumele, dar ştiu că studiul de fezabilitate folosit acum este unul care se înscrie în parametrii ceruţi”.
Noul proiect, pentru modernizarea celor 11 kilometri de centură, nu are încă o dată clară de finalizare.
Potrivit datelor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe Centură Capitalei, între DN2 şi Autostrada Soarelui, circulă zilnic peste 17 mii de autovehicule. Cu 2.000 mai mult faţă de capacitatea minimă a unei autostrăzi.
Centura Capitalei tronsonul DN7(Chitila) – A1: 8,6 kilometri
31 august 2017. Echipa de comunicare a ministrului Răzvan Cuc publică două clipuri pe Facebook cu inaugurarea porţiunii de Nord-Vest a Centurii, între autostrada spre Piteşti şi Drumul Naţional 7 spre Chitila.
- Aşa cum am promis, dăm drumul la trafic începând de astăzi, 31, la patru benzi. Da? Secţiunea I, între Chitila şi A1. Probleme avem cu circulaţia?
- Nu. Totul este semnalizat şi marcat provizoriu.
- Am înţeles. Ce mai aveţi de executat trebuie executat până la sfârşitul lui octombrie.
Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură: Domnul Cuc a inaugurat practic un şantier aflat în pline lucrări. Nu avem gata marcajele, pentru că nu avem stratul final de asfalt, deci coşmarul şoferilor nu se încheie odată cu această aşa-zisă inaugurare, pentru că urmează aşternerea stratului de uzură, fapt ce va genera foarte multe probleme în trafic pentru că trebuie închisă cumva circulaţia.
Modernizarea celor 8,6 kilometri de centură a început la sfârşitul lui 2011.
Proiectarea a durat aproape un an şi jumătate, iar lucrările au început efectiv abia în mai 2013.
Contractul este câştigat de asocierea S.C. DELTA A.C.M. 93 S.R.L., AZVIRT LLC şi S.C. MAXIDESIGN S.R.L. pentru 23 de milioane de euro.
Societatea DELTA A.C.M. 93 S.R.L., liderul asocierii, este controlată de Florea Diaconu(89,999973%%), Elena Buzdea(0,000027%) şi Ionel Pirpiliu(10%). Ionel Pipiliu este fratele fostului deputat PDL Ştefan Pirpiliu, care, între 2008 şi 2012, a fost membru în comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Societatea, înfiinţată în 1993 este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă de construcţii din România. De-a lungul timpului a câştigat contracte de infrastructură cu statul şi a fost în atenţia procurorilor DNA.
Delta A.C.M a apărut într-unul dintre cele mai mari dosare de corupţie de la Primăria Capitalei, în urma căruia şeful Direcţiei Generale Infrastructură şi Servicii Publice şi consilierul fostului primar Sorin Oprescu, Mădălin Dumitru, a fost reţinut de procurori pentru 30 de zile.
„Din declaraţia martorului D.A. rezultă că, în cursul anului 2012, pentru a facilita societăţii încheierea unor contracte cu SC Delta ACM SRL şi respectiv SC Unicon SRL, inculpatul Dumitru Mădălin Ionică a pretins de la reprezentanţii SC Avi Prod Grup SRL, angajarea inculpatului Dumitru Marius Lucian în funcţia de inginer la societate şi asigurarea utilizării unui autoturism”.(dosarul „Infrastructură contra şpagă"; sursă: Direcţia Naţională Anticorupţie)
Fostul director a fost acuzat de fals în declaraţii, abuz în serviciu, trafic de influenţă, efectuare de acte de comerţ incompatibile cu funcţia, participaţie improprie la delapidare şi luare de mită, iar dosarul se judecă şi la această ora la Tribunalul Bucureşti.
Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură: „Dacă autoritatea contractantă dă un contract către o firma cu probleme, fie că e în insolvenţă, fie că e o firmă controversată, fie că e o firmă care deşi are un nume puternic în Europa, în România este prezentă cu două laptopuri, două maşini şi doi ingineri într-un birou, dacă aceste firme câştigă o licitaţie, există foarte mari şanse,şi avem exemple nenumărate ca ele să nu poată duce la bun sfârşit acel contract”.
Potrivit datelor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere pe Centură Capitalei, între Chitila şi Autostrada Soarelui, circulă zilnic peste 27 mii de autovehicule. Aproape de două ori faţă de capacitatea minimă a unei autostrăzi.
Centura Capitalei, intersecţia cu str. Prelungirea Ghencea, zona „barieră Domneşti"
22 august 2013:
- Ce faci, domnule preşedinte? Bună ziua!
- Bună ziua, doamna senator!
- Bine aţi venit, mă bucur că sunteţi aici!
- Cât e coadă?
- Chitila.
- Doar un kilometru jumate?
- De când aţi zis că faceţi pasarela asta?
- Aşteptăm la domn' Oprescu.
- De 10 ani.
- Nu mai aşteptaţi că n-are de unde să facă...
În august 2013 una dintre principalele intrări în Bucureşti, din zona de Vest a oraşului, este vizitată de reprezentaţii autorităţilor locale şi centrale.
Delia Mihalache, reprezentant Asociaţia Iniţiativa Prelungirea Ghencea: „Despre pasajul ăsta se vorbeşte din 2006, când Consiliul General al Capitalei a votat o hotărâre de consiliu prin care se urmărea lărgirea Prelungirii Ghencea şi construirea pasajului Domneşti. Între timp şi au dat seama că nu pot face exproprieri pe teritoriul Domneștiului, Ilfovului”.
Delia Mihalache şi Antonia Lupescu sunt reprezentantele Asociaţiei Iniţiativa Prelungirea Ghencea, un grup civic care militează pentru îmbunătăţirea condiţii lor de trai din zonă.
Delia Mihalache: „Am început în 2013 cu pagina de Facebook, ne-am cunoscut, ne-am întâlnit, am pus pe listă problemele zonei şi anul trecut am înregistrat asociaţia. Probleme din partea autorităţilor nu sunt altele decât lipsa de transparenţă, nu ni se răspunde la cereri şi întrebări, mai nou suntem oaia neagră în sectorul 6 pentru că sunt probleme peste tot în sector, dar numai noi îndrăznim să spunem şi să ne cerem drepturile”.
Prof. Valentin Anton, preşedintele Asociaţie Profesionale de Drumuri şi Poduri: „Nu se regăseşte doar în punga fiecăruia că punem mai puţină motorină, mai puţină benzină în rezervor... Avantajele se regăsesc la terţi, la toţi care utilizează transporturi de mărfuri şi de persoane făcând diferenţa între timpul de călătorie şi timpul pe care l-ar pierde... Se cheamă timp social câştigat acest lucru”.
Principala problemă din zonă o reprezintă intersecţia dintre strada Prelungirea Ghencea şi şoseaua de centură.
Potrivit datelor C.N.A.I.R. zona este tranzitată zilnic de aproape 9.000 (8.931) de autovehicule doar pe centura Capitalei, fără a mai pune la socoteală şi traficul dinspre comuna Domneşti şi Sectorul 6. Majoritatea acestor autovehicule sunt autorisme mici (4.620).
Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Să faci o oră şi jumătate de la Domneşti până la Braşov, unde sunt în jur de 3 km şi jumătate, este ceva inimaginabil în secolul XXI”.
Andrei Covaciu, coordonator Sistematizare Trafic I.P.J. Ilfov: „Cetăţenii vin, respectiv pleacă dimineaţă, seară, din Bucureşti şi sunt atrase foarte mari valori de trafic. Asta este şi motivul pentru care se încearcă desfiinţarea intersecţiilor la nivel, amenajarea pasajelor rutiere, spre exemplu la Domneşti... se încearcă de ceva timp amenjarea unui pasaj”.
În imediata vecinătate a intersecţiei locuiesc în prezent peste 30.000 de oameni. În martie 2015, la aproape 10 ani de la boom-ul imobiliar din zonă, Compania de Drumuri scoate la licitaţie un contract de peste 40 de milioane de euro (40.342.925) fără TVA pentru pentru proiectarea şi execuţia unui giratoriu suspendat de 257 de metri.
Delia Mihalache, reprezentant al Asociaţiei Iniţiativa Prelungirea Ghencea: „În primul rând, aglomeraţia. Traficul este numărul 1... sunt accidente cred că cel puţin de două ori pe săptămână ... este foarte aglomerat, după cum vedeţi, deoarece este o şosea ...nici nu ştiu cum să-i spun ... o uliţă de tranzit care dă în şoseaua de centură, plus Domneștiul şi celelalte oraşe, Bragadiru, Dârvari, Ciorogârla”.
Pe 30 octombrie 2015 contractul pentru pasajul de la Domneşti a fost câştigat de asocierea S.C. Straco Grup S.R.L., S.C. Comnord S.A. şi S.C. Specialist Consulting S.R.L. pentru un preţ la jumătate faţă de cel estimat de Companie: aproape 20 de milioane de euro (19.930.122). În ultima zi din termenul legal, licitaţia este contestată. S.C. Drumuri şi Poduri Gheorgheni S.R.L. contestă eliminarea din competiţie pentru că nu ar fi avut suficientă experienţă, iar Asocierea Astaldi SPA - Astalrom S.A. contestă preţul neobişnuit de scăzut al ofertei desemnate câştigătoare.
Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor respinge plângerile, iar disputa se mută la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa dispune repectarea rezultatului licitaţiei, iar după reevaluarea ofertelor, Compania desemnează câştigătoare aceeaşi asociere. Potrivit noului contract, preţul rămâne la fel, însă lungimea pasajului creşte de la 257 de metri, la 374 de metri.
Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „În sfârşit putem spune că anul acesta, pe 10 mai, dată istorică am ţinut-o minte...s-a rezolvat problema. Licitaţia a fost definitiv închisă, contractul a fost câştigat de o asociere de firme şi din acel moment au început să curgă termenele pentru proiectare şi execuţie, acum ne aflăm în faza de proiectare, dar din octombrie va începe faza de execuţie”.
S.C. Straco Grup S.R.L., liderul asocierii care a câştigat construcţia pasajului de la Domneşti, este în insolvenţă. Societatea este controlată de Alexandru Horpos(34,65%), Traian Horpos (24,75%), Daniela Neacşu(9,9%), Ionel Vameşu(19,8), Mihaela Şerban(9,9) şi RATREE S.A. din Luxemburg(1%). În 2016 a raportat o pierdere de peste 12 milioane de euro(12.497.390), 0 profit şi datorii de aproape 40 de milioane de euro(39.951.738).
Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „Problemele trebuie tratate întotdeauna legal. Nu putem spune că a fost o problemă legată de firmele de insolvenţă nici la CNAIR, nici la alte companii, nici la alte ministere. Trebuie să analizăm puţin legea. Ea spune că o firmă aflată în insolvenţă nu este o firmă aflată în faliment, ca atare această firmă are posibilitatea să participe la licitaţii”.
Alexandru Horpoo, cel care cotroleaza Straco Grup S.R.L., a fost reţinut de procurorii DIICOT şi ulterior arestat la domiciliu, la sfârşitul lui 2014, într-un dosar de spălare de bani şi evaziune. Numele său este legat şi de scandalul de corupţie în urma căruia fostul primar al Sectorul 1, Andrei Chiliman, a fost reţinut pentru constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă în formă continuată. Potrivit procurorilor DNA, societatea Straco ar fi primit prin încredinţare directă, în schimbul unor comisioane de 10-15%, contracte de lucrări de reabilitare termică a blocurilor oi de asfaltare.
Paul Dorneanu, preşedintele Asociaţiei Construim România: „Principala problemă pentru care pasajul de la Domnești nu s-a realizat a fost acela că nu a fost o determinare la nivel politic, cât şi din partea autorităţilor implicate, pentru ca acest proiect să se realizaze...”
Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Premierul de atunci, dl Victor Ponta, a venit cu Neaga, cu Oprescu, au venit pe centura Capitalei, exact la Domneşti, unde spuneau cum o să fie în maximum doi ani un pasaj, se trasau termene, domnul Neaga dădea ascultător din cap...da, da... A fost o chestie pur electorală!”
Antonia Lupescu, reprezentant Asociaţia Iniţiativa Prelungirea Ghencea: „Promisiunea era că începe în luna septembrie se apucă de lucrări. Asta a fost ultima promisiune făcută de la CNAIR. Că vorbim despre pasaj ...(CLAXON)... vedeţi un protest de al tiriștilor, care săracii dorm, mănâncă, în TIR, că n-au ce să facă...”
Bani europeni, duși pe apa sâmbetei
Pasaje care să traverseze Centura Capitalei sunt cerute şi de locuitorii din sudul Bucureştiului de ani de zile. Intersecţiile cu drumurile către comuna Berceni şi către Olteniţa ar fi trebuit să beneficieze de modernizare din bani europeni prin Programului Operaţional Sectorial Transporuri 2007-2013.
Proiectul pentru Centura de Sud, între Autostrada către Piteşti şi Autostrada Soarelui, cuprindea mai multe faze şi fusese inclus, în 2014, pe o lista specială, acceptată de Bruxelles la finanţare pe vechiul program. În iunie 2014, prin semnătura directorului de atunci, Narcis Neaga, proiectului este tras pe linie moartă.
O lună mai târziu, fostul şef de la Drumuri intră în vizorul DNA. Este pus sub control judiciar şi cercetat pentru abuz în serviciu în legătură cu un contract pentru autostrada Sibiu - Orăştie. Drumul fusese inaugurat înainte de a fi gata. Există multe rapoarte care spun asta. Și închis ulterior, din cauza fisurilor. Procurorii susţin că Narcis Neagă ar fi suspendat abuziv un contract de servicii privind supervizarea lucrărilor.
Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Ştiţi că din exerciţiul 2007-2013 cei mai mulţi bani s-au pierdut la transporturi. Peste un miliard de euro. Or, asta este un alt exemplu al incompetenţei de care am dat dovadă, pentru că banii au fost la dispoziţia noastră”.
2,5 milioane de euro, un kilometru din Centura Capitalei
Pe 1 septembrie 2017, compania de drumuri anunţă că a primit 12 oferte pentru construcţia pasajelor Berceni şi Olteniţa. Contractul, estimat la peste 86 de milioane de euro (86.198.800) presupune două giratorii suspendate şi ar trebui să fie gata în doi ani şi jumătate de la finalizarea licitaţiei. Asta doar dacă nu vor apărea contestaţii care ar putea fi tranşate în instanţă, ca în cazul pasajului de la Domneşti.
Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R.: „Avem foarte multe proiecte în licitaţie şi aici este vorba despre pasajele Mogoşoaia, Berceni şi pasajul Olteniţei care sunt în procedura de licitaţie. Sperăm ca în iarna acestui an să avem constructori pentru aceste pasaje. Ar rezolva problemele de trafic pe zona de sud a centurii Bucureşti”.
Prof. Valentin Anton, preşedintele Asociaţie Profesionale de Drumuri şi Poduri: „În momentul când începi o investiţie trebuie să ai bani până la sfârşit sau să ai sursele de finanţare. Din punctul ăsta de vedere, nu pot să spun cât ar costa, pot să vă spun că n-ar dura mult timp, dar nu trebuie să ne apucăm pe bucăţi decât în măsura în care avem tot proiectul complet, tot”.
Lipsa de investiţii şi de coerență a proiectelor de modernizare se reflectă şi în statisticile poliţiei rutiere.
Potrivit I.P.J Ilfov, în ultimii 10 ani pe Centura Capitalei au fost înregistrate 224 de accidente grave, soldate cu 68 de morţi şi 218 răniţi grav. La acestea se adaugă alte 455 de accidente în urma cărora 645 de persoane au fost rănite uşor. Principalele cauze: viteză neadaptată la condiţiile de drum şi neacordarea priorităţii vehiculelor.
Marian Ion, administrator public comuna Tunari: „Din anul 2011 au început demersurile, undeva în anul 2012 s-au stabilit două sensuri giratorii care trebuiau a fi executate, cel de la Ștefăneşti şi cel de la Tunari. În 2012 s-a trecut la execuţia celui de la Ștefăneşti care s-a şi realizat, cel de la Tunari rămând în expectativa de a fi construit”.
Până de curând, intersecţia de pe Centura Capitalei, din dreptul localităţii Tunari, în sectorul de nord „modernizat” de Compania de Drumuri, a fost una dintre cele mai periculoase din judeţul Ilfov. Aici au avut loc 30 de accidente rutiere în care doi oameni au murit şi 34 au fost răniţi. Începând cu 2013, I.P.J. Ilfov a cerut de 13 ori Companiei de Drumuri ca aici să fie construit un sens giratoriu.
Andrei Covaciu, coordonator Sistematizare Trafic I.P.J. Ilfov: „Avem parte de reacţii în momentul în care solicităm ceva, dar au fost situaţii în care administratorul drumului nu a manifestat prea mult interes pentru solictarile noastr,e motiv pentru care am aplicat şi sancţiuni administratorului drumului şi nu o dată, ci de mai multe ori”.
Marian Ion, administrator public comuna Tunari: „Relaţia cu autorităţile, în fază incipientă au fost de fiecare dată ok, se pare că în momentul în care se ajunge cam pe la jumătatea drumului, se cam blochează şi am observat punctual, noi UAT Tunari, se blochează din cauza neperformanţei, neprofesionalismului celor care preiau proiectele sau cei care sunt răspunzători cu aceste proiecte de multe ori s-a stat după avize la electricitate, la gaze, care erau la îndemână noastră, a UAT urilor. Erau foarte uşor de obţinut”.
Contractul pentru construcţia giratoriului de la Tunari a fost estimat de Compania de drumuri la peste 500 (513.702) de mii de euro fără TVA. A fost atribuit, prin anunţ de participare simplificat pe 29 decembrie 2016, pentru 424 de mii de euro(424.086), tot fără TVA, societăţii Maristar Com S.R.L. Firma este controlată din 2011 de Dorel Oprea, supranumit de presă „Regele pietrișului”.
Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt C.N.A.I.R: „Nu pot să fac eu presupuneri în legătură cu sumele, dar din câte ştiu, este un giratoriu complex, sunt foarte multe relaţii care trebuie asigurate şi trebuie împăcate în acea zonă, ca atare acel giratoriu e posibil să necesite mult mai multă activitate decât alte giratorii”.
Alin Goga, fost şef al Direcţiei Juridice C.N.A.I.R.: „Depinde ce ceri de la acel giratoriu, pentru că dacă-l faci din bidoane de plastic evident că este mult, dacă mă întrebaţi pe mine, este foarte mult. Gândiţi-vă că un kilometru de drum naţional - şi îmi asum ceea ce spun - este 700 de mii de euro dacă îl construieşti de la 0”.
Pe cei 71 de kilometri de Centură circulă zilnic, în medie, în jur de 20.000 de mii de autovehicule, majoritatea dintre ele de mare tonaj. Prin comparaţie, este acelaşi volum de trafic care poate să genereze aglomeraţie pe autostrada spre mare, la început şi sfârşit de weekend.
Prof. Valentin Anton, presed. Asociaţie Profesionale de Drumuri şi Poduri: „La ora actuală sunt mulţi participanţi la trafic care nu au interes în Bucureşti. Cei care vin pe Valea Prahovei, dinspre Piteşti, şi care vor să se ducă spre Constanţa, dar din cauză că centura este încărcată, este foarte solicitată, ei preferă să vină în Bucureşti, lucru care încarcă şi mai mult trama stradală”.
În mai 2017, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a cerut public Executivului preluarea Centurii în administrarea municipalităţii, alături de Metrorex şi de termocentralele deţinute de Elcen, care furnizează agent termic pentru RADET.
Mihai Tudose, prim-ministru: „Cu centură este un pic mai complicat, dar şi acolo am picat de acord că vom face o analiză, cei de la Ministerul Transporturilor, vom face o analiză împreună cu cei de la Capitală, să vedem cum e mai bine, pentru că nu este important cine o are, important este să o avem cu toţii şi să fie”.
La nivelul Companiei de Drumuri există la această ora planuri pentru o nouă şosea de centură. Autostrada 0 sau Autostrada de Centură ar trebui să ocolească Bucureştiul şi să conecteze direct Autostrăzile spre Piteşti şi Constanţa. La licitaţie a fost scos doar tronsonul de SUD care, teoretic, ar urma să fie gata în trei ani şi jumătate de la semnarea contractului. Asta dacă nu vor fi contestaţii, iar contractul nu este atacat în justiţie.
Aproape 580 de milioane de euro este dispus să plătească statul pentru 52 de kilometri de autostradă ocolitoare. Până în prezent, pentru actuală Centură, de la buget, dar şi din fonduri europene s-au făcut plăți de peste 180 de milioane de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
