ROMÂNIA FURATĂ | Academia Penitenciarelor. Sute de „lucrări științifice” au fost scrise în spatele gratiilor
Ideea de eliberare condiţionată pentru cercetare ştiinţifică a apărut în timpul comunismului. Legea 23 din 1969 spunea că, aşa cum un tâmplar are posibilitatea de reducere a pedepsei dacă îşi face meseria în închisoare, aşa şi un cercetător încarcerat poate să îşi vadă de studii şi să fie eliberat înainte de termen.
Pentru fiecare două zile în care un deţinut scria la o lucrare ştiinţifică, din pedeapsă i se scădeau trei.
Documentul pevedea chiar graţierea, dispusă de însuşi Nicolae Ceauşescu:
Legea 23/1969, art. 24, litera b: „Comisia pentru liberarea condiţionată poate propune pentru graţiere pe condamnaţii care se află în una din urmatoarele situaţii: au elaborat lucrări ştiinţifice, recunoscute de organele competente şi care, prin aplicarea lor în practică, contribuie la dezvoltarea economiei naţionale ori a ştiinţei”.
Laura Ștefan, expert anticorupție: „Probabil că există un uşor avantaj al legislaţiei vechi, în sensul că cele două zile lucrate trebuiau documentate. Adică trebuia să poţi demonstra faptul că într-adevăr ai lucrat cele 2 zile sau 4 sau 6 zile la o anumită lucrare”.
În 2013, legea e modificată. Un deţinut urma să beneficieze de o reducere de 30 de zile a pedepsei pentru fiecare lucrare scrisă. Nu sunt prevăzute, însă, condiţiile clare în privinţa deţinuţilor care au dreptul să scrie. Nu e reglementat nici cine şi cum certifică statutul ştiinţific al unei lucrări. Acestea ar fi trebuit stabilite prin Regulamentul de aplicare a noii legi, care nu a fost adoptat, însă, nici până azi. Ce s-a aplicat până la începutul lunii februarie 2016 au fost legea nouă şi regulamentul celei vechi.
Concret, deţinutul făcea o cerere către directorul penitenciarului prin care solicita să i se dea timp de lucru pentru conceperea lucrării ştiinţifice.
Apoi, anexa o recomandare scrisă de un profesor sau conferenţiar universitar, care atesta relevanţa tematicii şi specialitatea în care deţinutul intenţiona să scrie.
Comisia de repartizare în muncă analiza cererea şi, dacă exista spaţiu de studiu, trimitea directorului penitenciarului propunerea de acceptare a cererii.
După scrierea şi publicarea lucrării la o editură recunoscută ştiinţific, condamnatul făcea a doua cerere pentru primirea reducerii pedepsei. Anexa şi manuscrisul.
Noua solicitare era analizată de comisia de propuneri pentru liberarea condiţionată. Din aceasta, fac parte un judecător de supraveghere a privării de libertate, directorul penitenciarului, alţi doi directori adjuncţi şi un consilier de probaţiune.
După ce deţinutul era audiat de către comisie, aceasta admitea sau respingea în scris acordarea reducerii pedepsei. În cazul respingerii, deţinutul putea ataca decizia la judecătorul de supraveghere a executării pedepsei, adică acelaşi magistrat care conducea comisia. O ultimă contestaţie putea fi adresată instanţei de judecată.
Laura Ștefan: „Dacă ne uităm la conținutul lucrărilor științifice s-ar putea să descoperim că ele nu sunt atât de științifice pe cât pretind că sunt. Această evaluare externă a calității lucrărilor a fost foarte mult îngreunată de faptul că așa cum știți, autorii, în general, au publicat pe propria cheltuială respectivele cărți, iar ulterior au cumpărat întreaga ediție, pentru a se asigura că nimeni din publicul obișnuit nu va ajunge să citească acele lucrări științifice. Și, sigur, dacă ele nu există pe piață nici nu pot fi evaluate”.
Un exemplar al lucrărilor deţinuţilor este trimis, teoretic, Bibliotecii Naționale a României. În ultimii cinci ani, nu toate editurile au respectat această obligaţie.
Nicolae Manolescu, critic și istoric literar: „Viol în cazarmă... Suna aşa ca un, parcă, să zic aşa, nici măcar un roman poliţist, parcă ar fi o manea literară aşa, viol în cazarmă. Sigur că nu e ştiinţifică, astea sunt ca nişte desene animate aşa, unde ..ai figurile alea şi scrie Oh... Ah... Vai... ăsta-i tot textul şi restul sunt nişte desene drăguţe, alea cel puţin sunt artistice.Pfoooaaa... Şi cu poza proprie, frumos aici. Domnule, nu era mai bine pe vremuri când n-aveai voie să pui decât poza lui Ceauşescu...Zău, uite, uite, uită-te unde ajungem. Cum deschid, iară dau de el. Ia uite, tot el, peste tot. E clar că nu scriu cu pixul pe hârtie, pentru că nu ştiu să scrie, asta-i limpede. Editura ar trebui să îi plătească ea pe ei, că e legea dreptului de autor, dar ei au zis cedez editurii, pentru că ştiau oricum că editura nu publică decât pe bani, asta era limpede. Legea dreptului de autor, da, îmi dă dreptul, da, dacă am publicat. Mi-e că acuma încep să scrie literatură şi am păţit-o, mă trezesc aici cu ei la uşă, cu scrisorica, vrem să devenim membri ai Uniunii Scriitorilor, să luăm supliment de pensie”.
Kurt Treptow, un beneficiar istoric
Primul care a beneficiat de reducerea pedepsei pentru elaborarea unei lucrări ştiinţifice a fost istoricul american Kurt Treptow. Condamnat în 2002 în România la şapte ani de închisoare pentru pedofilie, el a fost eliberat condiţionat în 2007, după ce a scris „Viata lui Vlad Dracul. Reverberații asupra familiei” - o lucrare ştiinţifică de 400 de pagini, în limba engleză, la care Kurt Treptow ar fi lucrat aproape 3 ani.
Între 2007 şi 2013, pe legea veche, în penitenciarele din România au fost scrise, în total, 24 de lucrări. Printre autori, Adrian Năstase, cu „Reprezentarea României la UE în contextul reglementărilor interne şi europene”, şi Sorin Ovidiu Vântu: „România - un studiu comparativ între trei epoci consecutive”.
După ce condiţiile de acordare a zilelor de beneficiu au fost modificate, numărul cărţilor scrise în penitenciare a explodat. În 2013, au fost scrise 14 lucrări, în 2014 de aproape 7 ori mai mult, iar în 2015, în penitenciarele din România au fost scrise aproape 340 de opere.
Autorii recenţi sunt, în general, politicieni şi oameni de afaceri. Printre aceştia se numără Dan Voiculescu şi Dinel Staicu, fiecare 10 cărţi, fostul şef al Restituirii Proprietăţilor, Remus Baciu - opt lucrări, fostul şef al Privatizărilor, Dorinel Mucea - şapte, fostul senator Cătălin Voicu - şase, Dan Diaconescu, Cornel Penescu, Gheorghe Copos, Gigi Becali - cu câte cinci opere, Mihai Stoica şi Gheorghe Neţoiu - patru de fiecare, fostul şef al arbitrilor, Vasile Avram - trei.
George Becali a scăpat de cinci luni de pedeapsă după ce a scris despre religie şi fotbal.
George Becali: „Cred eu că este o operă frumoasă, este această carte care este Muntele Athos, Patria Ortodoxiei. Aici am scris eu cu adevărat. Uite, cum încep, zic, domnule, uite, a scris Becali sau nu a scris Becali. De zeci de ori, cu frică de Dumnezeu, dar şi cu dragoste şi dorinţă de mărturisire, mi-am apropiat condeiul de foaie, dar m-am oprit, căci vrednic nu sunt să scriu despre locurile sfinte şi atleţii lui Hristos. În temniţă am fost mai aproape de Hristos şi asta este totul, căci ce contează un an sau doi, când ai în faţă veşnicia. Timpul petrecut în temniţă a fost, cu siguranţă, cel mai preţios şi folositor din viaţa mea”.
George Copos, 150 de zile de libertate
Autor a cinci lucrări ştiinţifice, Gheorghe Copos este printre primii condamnaţi eliberaţi condiţionat, după ce a scris „Tâşnadul medieval”, „Alianţele matrimoniale în politică ale principilor români din Ţara Românească şi Moldova”, „Turismul ca vector de interculturalitate”, „Franciză versus management în industria hotelieră”, „Turismul european durabil şi provocările”. Cele cinci cărţi i-au adus 150 de zile de libertate.
Există şi cazuri de lucrări elaborate în domenii mai puţin cunoscute. Marina Ioana Popovici, care a fost condamnată la cinci ani de închisoare în Dosarul Trofeul Calităţii, a scris lucrarea Pietre Preţioase Colorate. Ea a fost încarcerată în 2012 şi eliberată condiţionat în 2015. Lucrarea vorbeşte despre caracteristicile geologice ale pietrelor preţioase, dar şi despre felul în care acestea pot fi purtate sau asortate la ţinuta unei doamne.
Penitenciarele campioane în domeniul cercetării ştiinţifice sunt Rahova, cu 69 de lucrări elaborate de 23 de deţinuţi, şi Jilava, unde 30 de încarceraţi au scris 64 de cărţi.
Urmează Poarta Albă şi Găeşti, unde 16 condamnaţi au elaborat lucrări.
La polul opus se situează penitenciarele Botoşani şi Târgu Mureş, în care nu a fost aprobată cererea niciunui deţinut, Giurgiu, Vaslui şi Oradea, cu unu, respectiv doi scriitori.
La finalul anului trecut, Inspecţia Judiciară de pe lângă CSM a început verificări, cu privire la fenomenul scriitorilor din închisori. Asta după ce în presă au apărut acuzaţii de plagiat la adresa semnatarilor.
Ancheta a durat două luni.
Alin Alexandru, purtător de cuvânt al Inspecției Judiciare: „Informațiile au fost comunicate cu greutate de Administrația Națională a Penitenciarelor Este o obligație a instituțiilor să comunice informațiile solicitate de Inspecția Judiciară. Într-o singură situație inspectorii au propus sesizarea din oficiu, sub aspectul efectuării de verificări cu privire la săvârșirea de abateri disciplinare”.
În urma anchetei, judecătorii inspectori au găsit zeci de nereglui. Raportul lor are aproape 200 de pagini.
Alin Alexandru: „În ceea ce privește activitatea instanțelor de judecată, analiza acestora, a rezultat din control că analiza acestora este una sumară, rezumându-se doar în a prelua cifrele din procesele-verbale întocmite de comisia pentru liberare condiționată și a se pronunța după caz. Cu titlu de excepție au fost identificate și situații în care instanțele de judecată au precizat în considerentele hotărârilor pronunțate că acele zile au fost obținute ca urmare a elaborării unor lucrări științifice. Judecătorul de supraveghere, pe de o parte, face parte din comisia care acordă sau admite sau respinge cererea condamnatului de a obține zile ca urmare a elaborării unor lucrări științifice, după care este chemat să se pronunțe cu privire la, în caz că i se respinge această cerere, dacă i s-au încălcat drepturile sau nu”.
Cu cărțile deja scrise
Unul dintre cele mai grave cazuri ar fi cel al profesorului de matematică Florin Constantin Enache, de la Colegiul Sportiv Oneşti, care a ajuns în penitenciar pentru că a luat mită ca să nu lase corigenţi.
Inspecţia CSM spune că profesorul şi-a expediat singur, la penitenciarul din Focşani, 11 cărţi deja scrise, cu tot cu recomandările îndrumătorilor.
Nici comisia din penitenciar şi nici Judecătoria Focşani nu i-au aprobat zile de libertate profesorului condamnat, însă penitenciarul Bacău i-a aprobat reducerea de pedeapsă aferentă doar pentru 8 cărţi. Nemulţumit de soluţie, el a făcut contestaţie la Tribunalul Vrancea, care nu numai că i-a admis-o pentru toate cele 11 cărţi, dar a şi dispus punerea sa în libertate, fără cerere la instanţă, în acest sens şi chiar cu 4 luni mai devreme decât putea legal să fie eliberat condiţionat. Magistratul care l-a eliberat este, acum, cercetat de Inspecţia Judiciară a CSM.
Un alt caz este cel al lui Constantin Laurenţiu Gheorghe, fost apărător al finanţatorului FC Argeş, Cornel Penescu, condamnat la 7 ani de închisoare pentru lipsire de libertate. Fostul avocat era la Penitenciarul Colibaşi şi a primit o reducere de pedeapsă de 30 de zile, pentru o lucrare de zece pagini, pe care a susţinut că a scris-o în martie 2015, dar despre care s-a descoperit că este, de fapt, un articol care fusese publicat într-o revistă de specialitate în decembrie 2014.
La Codlea, avocatul Răzvan Nicolae Bujdoiu, condamnat la şapte ani de închisoare pentru înşelăciune, a primit 180 de zile de libertate pentru 6 cărţi scrise în mai puţin de 1 an. Inspecţia Judiciară susţine că trei din cele 6 cărţi sunt de fapt articole publicate în reviste de specialitate sau în diferite volume.
La Bistriţa, fostul primar al Clujului, Sorin Apostu, condamnat la 4 ani şi 6 luni de închisoare pentru corupţie, a scris până acum patru cărţi despre alimentaţie. În 2014, "Controlul calităţii cărnii şi produselor din carne", iar în 2015 "Controlul calităţii peştelui, batracienilor şi fructelor de mare", "Norme de igienă în unităţile de alimentaţie" şi "Controlul calităţii laptelui, produselor lactatelor şi a mierii". Pentru toate aceste lucrări, comisia penitenciarului i-a acordat zilele de libertate. Sorin Apostul poate să facă acum cerere de liberare condiţionată.
Ironia face ca unul dintre deținuți să fi scris chiar o lucrare despre penitenciare, iar unul dintre capitole să fie intitulat „Liberarea condiționată, beneficiu şi nu drept al condamnatului”.
DNA s-a autosesizat
Închis la Poarta Albă, George Becali a beneficiat de 150 zile de libertate pentru că a semnat cinci lucrări ştiinţifice despre iubire, credinţă, fotbal şi politică.
Inspecţia Judiciară susţine că omul de afaceri a avut timp extrem de scurt pentru elaborarea fiecărei lucrări, respectiv 10 zile pentru fiecare carte. El lucra două ore pe zi şi doar de luni până vineri. Recomandările au venit din partea unor personalităţi ale vieţii publice, Înalt Prea Sfinţia Sa profesor universitar doctor Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolit al Ardealului şi Înalt Prea Sfinţia Sa profesor universitar doctor în teologie, Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
CONCLUZIILE INSPECŢIEI JUDICIARE ÎN CAZUL BECALI
- timpul extrem de scurt pentru elaborarea unei lucrări ştiinţifice
- recomandările în privinţa elaborării lucrărilor au venit din partea unor personalităţi ale vieţii publice
- formularea unei noi cereri, pentru elaborarea unei noi lucrări, înainte ca lucrarea pentru care i s-a aprobat cererea anterioară să fie finalizată
- în niciun document al Administraţiei Penitenciarelor nu este indicat numărul de pagini al fiecărei lucrări publicate
- lucrările nu pot fi accesate pe site-ul editurii unde au fost publicate.
Sursa: Raport Inspecţia Judiciară.
DNA s-a autosesizat, de asemenea, pentru suspiciuni de complicitate din partea unor reprezentanţi ai mediului universitar, care au girat astfel de lucrări, ai unor edituri - care le-au publicat, dar şi în privinţa unor angajaţi ai Ministerului Justiţiei.
Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt DNA: Este o anchetă complexă, procurorii DNA s-au sesizat din oficiu pentru infracţiunea de favorizare a infractorului. E vorba de ajutorul pe care l-au dat anumite persoane, astfel încât condamnaţii, persoanele condamnate pentru infracţiuni de corupţie să fie eliberate condiţionat, în condiţiile în care, de fapt, nu erau îndeplinite condiţiile legale. A fost un ajutor dat concertat, astfel încât să fie creată doar aparenţa îndeplinirii condiţiilor legale, de persoanele care executau pedepse cu închisoarea. Suspiciunile se îndreaptă, în principiu, către trei categorii de persoane: e vorba de cadre universitare, care au dat recomandări, este vorba de reprezentanţii unor edituri şi e vorba şi de funcţionari din Administraţia Penitenciarelor”.
Generalul magistrat Dan Voinea, procuror militar de carieră, a coordonat mai multe lucrări ale fostului senator Cătălin Voicu, condamnat la 7 ani pentru corupţie.
Dan Voinea: „Nu trebuiesc interzise, ele trebuiesc păstrate. Ceea ce s-a greşit, după părerea mea, este acea pretenţie pe care legiuitorul o are de la cei care scriu în condiţii de detenţie, ca această activitate a lor să aibă un caracter ştiinţific. Ori lucrul ăsta este greşit în primul rând din modul cum se pune, cum se condiţionează această activitate intelectuală, deoarece niciun deţinut nu merge la penitenciar să facă activitate ştiinţifică, trebuie să se încadreze în programul de penitenciar, programul de reeducare, iar activităţile acestea intelectuale, activităţile de bibliotecă, de creaţie, sunt unele prin care deţinutul vrea să se recomande, să demonstreze că şi-a schimbat comportamentul în eventualitatea unor cereri de liberare condiţionată, cum este cazul celor care au invocat cărţile scrise ca să profite de o liberare condiţionată. Sigur că, aici, cel care decide este judecătorul”.
139 de cărți apărute la aceeași editură
Anchetatorii verifică şi editurile care au publicat cărţile. Cele mai multe dintre ele, şi anume 139, au apărut la Editura Sitech din Craiova.
Aurel Popa, directorul Editurii Sitech: „Avem comisie de referenţi, însă în situaţia asta nu apelăm la comisia noastră pentru că el se presupune că are deja o recomandare dată de un dascăl şi vine cu cartea cu recomandare. Şi atunci nu ne mai băgăm noi peste recomandarea, care i-a făcut-o respectivul şi, mă rog, peste cartea lui. Cine le-ar cumpăra, le-ar cumpăra mai degrabă de curiozitate decât de conţinut, ar fi curioşi să vadă, ca un fel de sfinte moaşte, între ghilimele, cum arată, domnule, cartea asta şi ce scrie în ea”.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a cerut demisia şefului Penitenciarelor, chestorul Cătălin Claudiu Bejan.
Raluca Prună: „Eu consider că acest lucru a fost cu putinţă numai cu, cu concursul, ca să nu spun cu complicitatea, lucrătorilor din penitenciare care au permis ca în 6 ore, o spune tot ANP-ul, n-o spun eu, o spun înregistrările de acolo, repet, ca în 6 ore, anumite lucrări să fie elaborate. Asta este o ruşine pentru ideea de cercetare ştiinţifică”.
Cătălin Claudiu Bejan: „Directorul general nu poate să interacţioneze în niciun fel cu membrii comisiilor pentru liberare condiţionată, sens în care, din acest punct de vedere, nu cred că sunt responsabil de activitatea şi de modul în care îşi desfăşoară activitatea comisiile pentru liberare condiţionată, mai ales că, după aceea, până se face propunerea de liberare condiţionată, avem două filtre: este vorba despre judecătorul de supraveghere, după aceea este instanţa de judecată”.
Şi experții anticorupție sunt de părere că şi judecătorii s-ar fi putut apleca, mai atent, asupra acestor cazuri.
Laura Ștefan, expert anticorupție: „Nu trebuie să confundăm judecătorul cu o aparatură electronică ce aplică, pur și simplu, ștampile pe o hârtie. Judecătorul e acolo pentru a evalua critic și pentru a înlătura acele lucrări științifice, pseudo-lucrări științifice, de la dosarul persoanei condamnate, atunci când se solicită liberarea înainte de termen. Deci nu, nu sunt de acord cu afirmația conform căreia judecătorii nu aveau ce să facă până astăzi, pentru că acea prevedere legală îi obliga să ofere scurtarea de pedeapsă de 30 de zile. Dimpotrivă, prevederea legală oferă vocația condamnatului ca, în condițiile în care elaborează lucrări științifice, să solicite instanței oferirea unei reduceri de pedeapsă”.
Ministrul Justiţiei a anunţat că va modifica legea din 2013, prin ordonanţă de urgenţă. Raluca Prună a cerut ştergerea prevederii legale de care ar fi beneficiat peste 500 de deţinuţi.
Experţii anticorupţie consideră că societatea românească nu este suficient de pregătită, iar dacă legea ar lăsa vreo portiţă deschisă, atunci s-ar găsi întotdeauna profitori.
Laura Ștefan: „Ne-am putea gândi la mecanisme ideale prin care să fim capabili să verificăm ce se califică drept lucrare ştiinţifică şi ce nu se califică lucrare ştiinţifică, dar noi trăim în România, nu trăim într-o lume ideală, iar România este o ţară care are probleme serioase de integritate academică inclusiv în rândul oamenilor liberi, nu numai în rândul celor care au fost condamnaţi penal, aşa încât a ne închipui că se poate, într-o ţară ca România să construim un sistem prin care să se facă o triere a lucrărilor ştiinţifice echitabile, versus lucrări ştiinţifice copiate, însăilate, scrise de alţii, eu cred că este iluzoriu”.
Consiliul Superior al Magistraturii spune însă că eliminarea articolului de lege i-ar discrimina pe adevăraţii cercetători care ar putea ajunge în spatele gratiilor. CSM crede că precizarea unor criterii mai clare ar fi suficientă.
Alin Alexandru, purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare: „Ce-a rezultat în urma controlului, am observat că ele au fost elaborate în domenii sau și în domenii în care nu erau organizate studii universitare. Ele erau elaborate în orice alt domeniu posibil. Nu toate, dar au fost și situații de genul ăsta. Sau persoanele care întocmesc astfel de lucrări trebuie să aibă o specializare în domeniul în care doresc să elaboreze, pentru că e normal să ai măcar cunoștințe de bază când vrei să faci ceva științific. Recomandarea profesorului universitar, se vorbește tot mai mult. Și aici au fost niște propuneri interesante, pentru că, pe lângă acest acord, în care în situația propusă și imaginată de noi, ar trebui să fie unul asumat prin semnătură olografă, asumat, de asemenea, de Universitate”.
Nici Parlamentul nu e pe aceeaşi lungime de undă cu Ministerul Justiţiei în privinţa lucrărilor ştiinţifice.
Marinică Dincă, senator, membru al Comisiei Juridice: „Trebuie definit foarte clar ceea ce înseamnă lucrare ştiinţifică, în al doilea rând trebuie precizat cine va verifica calitatea acestei lucrări şi cine va spune că este lucrare ştiinţifică şi în al treilea rând trebuie să i se dea o mai mare libertate judecătorului să facă aprecieri şi cu privire la lucrarea ştiinţifică şi cu privire la cel care efectuează o pedeapsă privativă de libertate, pentru că nu trebuie să punem o obligativitate că dacă ai scris o lucrare ştiinţifică trebuie să ţi se şi acorde acea perioadă de scutire de pedeapsă. Judecătorul trebuie să aibă libertatea să aprecieze dacă, pe lângă lucrarea ştiinţifică scrisă, persoana respectivă, care este supusă unei privaţiuni, îşi îndreaptă şi comportamentul, pentru că scopul penitenţei este acela de a-ţi îndrepta comportamentul”.
Pe 3 februarie, Guvernul a decis suspendarea până la data de 1 septembrie a oricărei prevederi privind eliberarea condiţionata pentru lucrări ştiinţifice.
Raluca Prună, ministrul Justiţiei: „Vom vedea în ce măsură implicarea mai mare a universităţilor, potrivit unor propuneri pe care un grup de lucru, care ştiţi că există de un an şi jumătate şi lucrează la Regulament, le-a făcut, deci există o recomandare care spune că în loc de profesori sau conferenţiari, controlul de ştiinţificitate trebuie făcut la nivel de catedră. Şi acum aştept ca împreună cu Ministerul Educaţiei, de fapt ministrul Educaţiei împreună cu universităţile să ne spună cum anume se face acest control şi să vedem, deci vom analiza diverse opţiuni. Nu pot să intru în asemenea detalii, ştiţi că hotărârile de Guvern se iau în mod colegial, aşa că este irelevant cine s-a opus. Rezultatul este că s-a suspendat aplicarea acestei dispoziţii şi eu cred că acesta este lucrul cel mai important, că am pus capăt acestei hemoragii de lucrări ştiinţifice în penitenciare”.
Pe 31 decembrie 2015, 45 de lucrări „științifice” erau în curs de scriere în penitenciare. Șapte zile mai târziu, 63 de deţinuţi lucrau deja la 103 de lucrări „științifice”.
Iar cum suspendarea nu este abrogare, iar legea nu nu se aplică retroactiv, instanţele au decis, în ultimele zile, ca Bogdan Popovici, Cătălin Voicu şi Mihai Stoica să fie liberaţi condiţionat, în baza lucrărilor scrise în spatele gratiilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
