Migrația de supraviețuire. De ce nu funcționează orașele și ce îi atrage pe români la sat
România poate fi comparată cu Siria, când vine vorba despre ritmul în care locuitorii își părăsesc țara. Nici românii rămași acasă nu stau însă pe loc. În căutarea unei vieţi mai bune, foarte mulţi migrează către alte localităţi decât cea în care s-au născut. Oficial, aproape 400.000 de români s-au mutat în alt oraş sau comună, în 2016, dar e evident că numărul real e mult mai mare.
Teleorman este județul din România care a pierdut cea mai multă populație în ultimii 25 de ani. Aproape un sfert din teleormăneni au dispărut din județ. Zimnicea este cel mai sărac oraș din județ. A pierdut 20% din populație față de anii 90. Este azi un oraș-fantomă unde chiar și gara s-a închis.
Chiar și pe Magistrală, cum îi spun zimnicarii centrului, pășești parcă în Coreea de Nord.
Pensionar militar: „Singurul avantaj e că e un oraş liniştit. Şi poţi să te duci la peşte. Ca să-ţi mai omori timpul, plictiseala. În rest n-ai ce să faci”.
Omul care este în măsură să știe cel mai bine dinamica Teleormanului este președintele PSD Liviu Dragnea. El a condus județul timp de 12 ani, din 2000 până în 2012.
Reporter: „Judeţul Teleorman a pierdut aproape un sfert din populaţie în ultimii 25 de ani. Dumneavoastră aţi condus peste 10 ani acest judeţ, de ce pleacă lumea din județul Teleorman?”.
Liviu Dragnea, fost preşedinte CJ Teleorman: „Pleacă din Teleorman cum pleacă din toată țara. Pentru locuri de muncă mai bine plătite. Și sunt plecați de mulți ani. De prin anii '90 și ceva. Din păcate.
Reporter: „Dar cum vă explicați că cel mai mult din Teleorman?”.
Liviu Dragnea: „Acum nu știu dacă aceasta e o informație, vreți să spuneți că i-am luat eu la goană?".
Localnic: „Toate locurile de muncă care au fost aici s-au desfiinţat. Marea majoritate fiind și din alte localități, veniți de lucrau aici, au plecat la ei la țară. Alții au plecat în străinătate și marea majoritate au ajuns părăsiști. Şi de-aia este aşa, uite, la alea au fost locuite, uite, ăla mai are, dar nici în ăla nu mai sunt mulţi”.
Localnică: „Le-au cumpărat cei plecați afară. Dar bine, ei nu le-au cumpărat să le locuiască. Să le vândă, că erau prețuri 50-60 de milioane, cam așa. Aici, de exemplu, eu nici nu cunosc vecinul. O singură dată a venit cineva. Și-au scos și geamurile termopan, să le pună acolo. Și l-au lăsat că ea nu lucra, el nu lucra, aveau doi copii care erau la școală”.
De strajă în centrul orașului stau blocurile pe care Ceaușescu a început să le construiască, după cutremurul din 1977.
Cutremurul nu poate fi uitat, la Zimnicea, mai ales că în oraș există un fel de bloc-zombi. Blocul cu bulină roșie, care ar trebui să fie mort, dar totuși trăiește.
În blocul cu bulină stau refugiate, cu acte sau fără, câteva femei care trăiesc din ajutor social și din pensia de boală psihică.
Pentru că blocul stă să cadă, ele spun că sunt tolerate în acest loc, la mica înțelegere cu primăria.
Femeie: „Cum am aflat că nu apare pe harta orașului? Când m-am pensionat eu, mi-au trecut fetele alea aici. Când, după o lună de zile după ce am depus eu dosarul, a sunat de la Alexandria de la Casa de Pensii, la Primărie, că domne, ce bloc e ăsta, că la noi pe calculatoare nu apare nicăieri?”.
Viitorul se vede negru în cel mai strâmb bloc din orașul părăsit.
Copiii s-au rarefiat și ei. La școala Miron Paraschivescu, din peste 800 de elevi câți erau acum 15 ani, în prezent mai vin 435.
Sorin Tănăsescu, director şcoală : „La nivelul Zimnicei se adaugă și o îmbătrânire demografică, deci populația tânără migrează fie către București, majoritatea absolvenților de liceu, care termină liceul, nu se mai reîntorc la nivelul orașului. Rămân în București sau în orașele universitare”.
O nouă stea în oraș
Zimnicea nu a fost însă mereu așa. După decăderea industriei comuniste, o nouă stea a răsărit în oraș.
Sorin Tănăsescu, director şcoală: „O evoluție pozitivă, o perioadă când firma Interagro mergea bine, în sensul că se dezvoltaseră fabrici la care majoritatea oamenilor erau angajați".
Agricultura, animalele, îngrășămintele chimice, bioetanolul, viile, tutunul, hotelurile, chiar și bacul care trece Dunărea la bulgari, toate sunt legate de compania Interagro a lui Ioan Niculae.
Pensionar militar: „De când a venit el aicea, s-a dus orașul. Erau ţevile care mergeau, era zahărul, era alcoolul. Le-a luat el toate, le-a acaparat, pa”.
Fost ofițer al Direcției Economice a Securității, Ioan Niculae a fondat Interagro în 1994, începând să achiziționeze companii de stat scoase la privatizare, de la combinate chimice și rafinării, la Asirom sau Societatea Națională a Tutunului Românesc.
Averea sa era estimată în perioada 2012-2015 la peste 1 miliard de euro.
Ioan Niculae a fost condamnat în 2015 la doi ani și jumătate de închisoare, pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a lui Mircea Geoană. În schimbul banilor, el spera că va putea să-și numească oamenii în poziții cheie, care să-i aducă gaze la preț preferențial.
Niculae a ieșit din închisoare un an mai târziu. Între timp, Interagro a intrat în insolvență.
Bani pentru Tel Drum
Zimnicea este astăzi un oraș cu blocuri semipărăsite și cu mii de case din chirpici, în care nu mai există sistem de încălzire centralizată. Străzile asfaltate sunt doar cele principale. Nu ai zice că primăria pe care Petre Pârvu o conduce de 17 ani a investit milioane de euro în asfaltări și construcții.
Contracte de 15 milioane de euro au fost împărțite de primăria Zimnicea între cele două companii gigant ale Teleormanului: Tel Drum și Interagro.
Tel Drum, despre care procurorii DNA susțin că este controlată prin intermediari de fostul șef al județului Teleorman, Liviu Dragnea, a primit contracte de asfaltare și construcții în valoare totală de 10 milioane de euro, în perioada 2007-2013. Interagro, compania condusă de miliardarul Ioan Niculae, a primit contracte în valoare totală de 5 milioane de euro.
Liviu Dragnea, președintele PSD: „Cum poți schimba România? În 1994, deja aveam doi copii, fetița tocmai se născuse. Și mergeam cu ea în cărucior, avea câteva luni, mergeam în centrul orașului. N-a fost chip să găsesc nu 10 metri, nu un metru, un centimetru pe trotuarele din centrul orașului, ca să poată să meargă lin acel cărucior. Atât de mult i se zguduia căpșorul încât am luat-o în brațe. Astăzi, trotuarele de la care am plecat sunt asfaltate și nu mai au astfel de probleme".
Primarul PSD Petre Pârvu a fost găsit în incompatibilitate de Agenția Națională de Integritate. El este acuzat că și-ar fi închiriat o garsonieră către compania Tel Drum. Primarul din Zimnicea nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.
Județele care au pierdut cel mai mare procent din populație în ultimii 25 de ani sunt Teleorman - 22%, Olt - 16% și Hunedoara - 15%. Iar acesta este scenariul cel mai optimist, bazat pe schimbările de domiciliu din buletine. Doar 8 județe din România au câștigat în populație în ultimii 25 de ani. Acestea sunt Ilfov, care aproape și-a dublat populația, atrăgând foarte mulți bucureșteni, dar și Iași, Timiș, Suceava, Constanța, Sibiu, Brașov sau Vaslui.
„Motoarele urbane” nu funcționează
Profesorul de sociologie Dumitru Sandu studiază de mult timp mișcările de migrație ale românilor.
Dumitru Sandu: „Problemele de lipsă de dezvoltare, de sărăcie, ca de obicei au determinare multiplă. În principal ele vin din agricultură neperformantă, teren agricol super-fragmentat și lipsă de alternative, de ocupare non-agricolă în aceste zone".
În România, „motoarele urbane” nu funcționează. București, Timișoara, Iași și Cluj sunt singurii poli care îi mai atrag pe români. În Bucureşti, au ajuns români din 22 de judeţe, în Cluj din 7 judeţe, cei din 5 județe vestice preferă Timișul, iar 4 județe din Moldova se polarizează în Iași. Fluxurile migratorii în România arată că centrele urbane nu funcționează și nu sunt atractive. Predominant, românii pleacă de la oraș la sat, și abia apoi de la oraș la oraș sau de la sat la oraș.
Dumitru Sandu: „Dacă ne-am afla în Statele Unite, în Germania, n-ar fi nicio problemă, știm cu toții, acolo fuga de marile aglomerații, în zonele cu mediu natural atrăgător, cu linişte, de tip oraş mic sau comunitate rurală, indică bunăstare, indică o situaţie normală. La condițiile de dezvoltare pe care le are România, nu este un lucru normal, indică probleme”.
Sate rupte de lume
Județul Tulcea este al nouălea cel mai depopulat județ al României. În ultimii 25 de ani, și-a pierdut 11% din populație, și asta doar la nivel de domicilii declarate în buletin. Multe sate din Tulcea sunt astăzi aproape părăsite. În Haidar, la recensământul de acum 6 ani, mai locuiau 11 oameni. Astăzi, doar două case mai sunt ocupate.
Localnică: „Pe partea ailaltă, toate casele erau ocupate. A fost magazin pe aici pe undeva. A fost IAS, CAP sus. A fost sat îmbrăcat, au fost case și pe dincolo de deal, a fost case și mai sus”.
Pe al doilea localnic din Haidar nu-l găsim acasă. Refugiat aici să cultive varza, antreprenorul satului e plecat să facă vânzare prin satele vecine. Vărul său îi păzește solariile.
La câțiva kilometri, pierdut în pustiul dobrogean în care se mai mișcă doar turbinele eoliene, se află satul Cișmeaua Nouă. La ultimul recensământ, aici mai trăiau vreo 40 de oameni.
Ion Tudor, localnic: „Când eram eu copil, casa asta era cârciumă. Veneau toți tractoriștii de la Rahmanu, care veneau... pe aicea treceau. Făcea câte o chindie, păi da, de sărbători, de Sfântul Ion, păi da, îl chemam pe nea Lică din Răhmanu și hop-hop...Uite, cade căminul ăla, şi acolea, căminul cultural, biroul CAP-ului”.
Singurul om din Cișmeaua Nouă care s-a întors în sat să pună umărul la treabă este Dumitru Petruş.
Dumitru Petruş: „De prin 2007 până prin 2011 am fost plecat, pe la oraș. De acolo am câștigat niște bani, am început să cumpăr iar animale. Lucrez vreo 100 de hectare de pământ”.
Povestea lui este cea a multor români care au plecat de la sat la oraș, apoi au plecat în străinătate, apoi au revenit la sat, pentru că la oraș nu le mergea bine.
Dumitru Petruş: „Una e când muncești la patron, îți mărește salariul, iar îți taie, iar îţi dă... Am plecat de la 8 milioane, am ajuns la 18 și dup-aia am ajuns înapoi la 12. Tăia, tăia... M-am supărat, am plecat în afară, am o soră pe-acolo, am lucrat vreo trei sezoane. E mai multă muncă, dar muncești pentru tine”.
Dumitru Sandu, profesor de sociologie: „Majoritar, migrația de la oraș la sat este migrație de supraviețuire”.
Cele două sate aproape părăsite din Tulcea țin de aceeași comună. Casimcea se află însă la o distanță de vreo 15-20 de kilometri de ele. Le desparte un drum județean care nu a mai văzut asfaltul de ani de zile.
Marian Puişor, viceprimar comuna Casimcea: „E şosea de piatră, nu e asfalt. Avem promisiuni că se face, se face, e drum judeţean, noi nu putem să intervenim. Au apă, au iluminat public, condiții ar fi, dar nu se mai întorc, care au plecat nu se mai întorc".
Marea problemă a României nu este însă revenirea la sate, ci faptul că multe dintre acestea au fost lăsate de izbeliște de autorități. Iar în menținerea acestei izolări există și un interes ascuns. Cel politic.
Dumitru Sandu: „E nevoie ca de apă de un proces de defragmentare a societății rurale românești. Să nu o mai tai în 2.861 de comune câte are acum, o bună parte dintre ele fiind complet nesustenabile. Controlezi mult mai ușor primarul de comună mică, care e primarul meu, ne punem fiecare partid mai mulți primari. Asta e administrație pentru voturi care se obțin la comandă”.
Nu toți românii urbani se întorc către sate pentru că nu-și mai permit să trăiască la oraș. Daniel Chelaru lucrează în IT. S-a născut și a crescut în București. De 12 ani, casa lui a devenit Timișoara.
Pentru tânărul IT-ist, nu banii sunt principalul factor care i-ar determina o nouă migrație, tocmai pentru că meseria lui este bine plătită oriunde.
Daniel Chelaru: „Nu știu ce ar trebui să se schimbe în București ca să mă întorc. (...) Ar trebui să se rezolve clar problema traficului, a poluării, ar trebui să poți să mergi cu bicicleta mai mult, să fie în general un oraș mai prietenos cu oamenii".
În județele din România, există un du-te vino constant de locuitori. Trendul se citește cel mai bine din soldul domiciliilor și al reședințelor, adică diferența dintre cei care vin și cei care pleacă. În România, doar 10 județe au reușit în 2016 să își mențina balanța domiciliilor pe plus. Ilfov conduce de departe, cu peste 15.000 de oameni care s-au mutat cu adresă în buletin aici, lucru explicabil doar prin faptul că balanța Bucureștiului este cea mai proastă din toata țara. Peste 3.500 de bucureșteni și-au mutat anul trecut domiciliul din Capitală.
Soldul reședințelor declarate este însă mult mai aproape de realitate. Sunt oamenii care trăiesc într-o localitate, dar au buletinul făcut în alta. 13 județe au ieșit pe plus în 2016, în top fiind Iași, București, Cluj, Timiș, Ilfov sau Brașov. Marile perdante sunt județele Moldovei, dar și Gorjul.
Bragadiru, oraşul care creşte strâmb
În ciuda tendinței principale de migrație internă către sat, urbanul crește în România. Însă multe sunt așezări-satelit ale marilor orașe, care au devenit ele însele niște mici orășele. În Ilfov, Bragadiru este orașul cu cea mai mare creștere de populație din ultimii 25 de ani, de peste 200%, în principal din cauza afluxului de bucureșteni. Aici însă, urbanizarea s-a făcut pe nemestecate.
În multe dintre noile cartiere de vile și blocuri care răsar rapid în Bragadiru, infrastructura este mai proastă decât în unele comune îndepărtate.
Un tânăr gardian la penitenciarul Rahova s-a mutat în Bragadiru în urmă cu doi ani, împreună cu familia. Știe povestea stâlpului: „Înainte să se construiască străzile, casele, a fost o stradă pietruită, la limita din partea stângă a lui Haliu, înainte se numea cartierul Haliu. Și au pus stâlpii după strada aceea".
Gardianul de la Rahova, care nu a dorit să fie identificat, din cauza profesiei pe care o are, s-a mutat în noua sa casă, într-o zi de Crăciun.
Gardian: „Nu credeam noi că o se populeze așa de mult. Am vrut să plecăm din București, din aglomerație, din praf, din mizerie și am venit în... Asfaltul este moale la noi acuma, la fiecare ploaie se înmoaie asfaltul, cum se spune. Efectiv suntem la țară”.
Un dezvoltator care pune umărul la El Dorado-ul imobiliar din Bragadiru vede însă haosul din oraș cu alți ochi: „Nimeni nu i-a obligat pe oamenii ăia să își facă acolo. Ăla cu vila aia, știi cum a ajuns el cu vila aia? Deci tu ascultă-mă pe mine, că și aici sunt vile de 110.000 o juma de duplex și sunt la 60.000. Adică ăla cu vila aia pe care aţi văzut-o voi, sigur a stat prin Rahova, undeva într-un apartament de-ăla cu două camere, de cădea pe el, ai înţeles? A vândut, și-a luat vilă și-acum și-a dat seama că are noroi. Păi, băi frate, tu ai venit de pe un apartament, vrei vilă și ți-au mai rămas și niște bani. Da frate, nu suntem Germania noi. Nu suntem. Păi n-o să fim, altă gândire, altă nu ştiu ce...".
Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov, nu e însă de aceeași părere și spune că a pus piciorul în prag.
Marian Petrache: „Având în vedere numărul de cereri de autorizație de construcție, am trimis către toate primăriile o adresă prin care i-am anunțat că eu nu mai semnez PUZ-uri, planuri urbanistice zonale, decât dacă primăriile îmi transmit că au bani să facă drumuri, canalizare, apă, adică să creeze infrastructura pentru noile așezări. Adică, când faci o chestie de-asta, trebuie să țină cont de niște standarde de calitate a vieții. Trebuie să-și asume responsabilitatea, în condițiile în care nu pot să realizeze toate condițiile de viață civilizată în zonele nou construite”.
Haosul se vede deja cu ochiul liber. Localnic: „Locuiesc aici din 66. Acolo sunt trei duplexuri. Dar e unul lângă altul aşa, dacă ia una foc acolo... Cine le-a dat voie să facă așa ceva, mâncați-aș gura?".
În această vară, procurorii din sectorul 6 al Capitalei au făcut percheziții la primăria Bragadiru, într-o anchetă vizând nereguli în emiterea certificatelor de urbanism. Nici primarul Vasile Cimpoeru, nici viceprimarul Dumitru Grigore nu au dorit să discute cu noi despre orașul pe care îl conduc.
Bragadiru amintește dureros de una din marile probleme ale României: urbanizarea fie nu s-a realizat îndeajuns, fie s-a făcut cu picioarele.
Dumitru Sandu, profesor de sociologie: „Deocamdată, nu se pot rezolva probleme de gravitatea celor pe care le-am discutat, decât dacă faci descentralizare. Nu pe ideea că aduc totul de la centru și îl dau la nivelul județului și întăresc mafia județeană. Nu. Mamutul pe care îl avem în clipa de faţă, cu ministere, cu politicieni care nu au treabă decât cu salariile lor, nu rezolvă problema. Constaţi că de fapt România a îngheţat, din anii 70".
Toate aceste probleme sociale care se leagă între ele, duc la o pierdere şi mai mare pentru români.
Dumitru Sandu, profesor de sociologie: „O resursă la care nu se uită nimeni, nimeni, nimeni. Optimismul social”.
În următorul episod al campaniei România furată, vă vom prezenta care sunt efectele depopulării în spitalele de la noi din ţară.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
