IMPACT HUB. Povestea tinerei care a renunțat la o carieră în Franța pentru a deschide afaceri în România
Antreprenoriatul, deşi este acţiune individuală, are şi o componentă socială. De la simpla angajare a forţei de muncă până la sponsorizări complexe, avem situaţii în care un business are amprentă socială. Sunt companii care se formează tocmai în ideea de a oferi ajutor altora. „Unde-s doi puterea crește” e un principiu care se aplică mult în business. Asocierea, punerea la comun sunt ingrediente pentru o dezvoltare mai rapidă. Există afaceri întregi care s-au format tocmai în ideea de a oferi altora, mai mici, un mediu în care să crească. Astfel iau naştere comunităţi de antreprenori.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Cunoaştem astăzi povestea primului „hub” de antreprenoriat din România, dar şi povestea românului antreprenor care a renunţat la o carieră în Franţa şi la domeniul bancar pentru a porni afaceri aici, în ţara noastră. Oana, bun găsit, cum începe povestea?
- Bine aţi venit. În decembrie 2010, când trei prieteni s-au întâlnit la o cană de vin fiert de sfârşit de an şi pentru a-şi da seama ce vor mai departe. Eram eu, Vlad şi Alexandra. Ne ştiam din studenţie, lucrasem într-o organizaţie studenţească, în AIESEC. Organizaţia în care fiecare dintre noi a activat trei, patru, cinci ani şi a fost mediul în care am învăţat foarte multe lucruri, tineri fiind, studenţi fiind. Iar cel mai important lucru cu care am ieşit fiecare dintre noi a fost dorinţa de a face o schimbare, dorinţa de a schimba ceva şi credinţa că poţi să găseşti oameni similari, ca tine, cu aceleași concepţii, valori, principii cu care să poţi aduce o schimbare în orice domeniu eşti tu, povestește Oana Craioveanu, antreprenor.
- De ce ai decis să intri în AIESEC?
- Am ajuns din întâmplare. Şi am rămas pentru că am învăţat foarte mult în cei cinci ani. Am călătorit în peste 30 de ţări, am cunoscut oameni din peste 80 de ţări. Am ajuns să conduc o organizaţie formată în momentul respectiv din peste 500 de studenţi din 12 centre universitare din ţară. Am ajuns să reprezint România.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
- O altă parte a experienţei tale profesionale a fost în Franţa. De ce ai plecat acolo şi ce ai lucrat?
- Am vrut să văd pe propria piele ce înseamnă a lucra într-o altă ţară, într-o altfel de organizaţie şi a învăţa inclusiv profesional. Am învăţat foarte multe la HP, am rămas doi ani de zile, unul în Franţa şi apoi unul în Elveţia, într-o zonă de servicii.
- Nu ai rămas nici în Franţa, nici în Elveţia, te-ai întors în România şi te-ai angajat în sistemul bancar...
- Mi-am dat seama că România este un loc pe care eu îl înţeleg mult mai bine şi în care pot să încerc să fac lucruri diferite. Într-o primă fază am intrat în sistemul bancar, am acceptat să fac o meserie de trader interbancar, ceea ce este o meserie foarte dificilă. M-am întors în România în decembrie 2006, fix înainte ca ţara noastră să intre în Uniunea Europeană , era creştere economică şi un sentiment foarte pozitiv. Am stat patru ani în acest job, dar mi-am dat seama că nu asta este ce sunt eu ca om şi simţeam nevoia unei organizaţii care să facă mai mult decât bani.
- A existat spiritul acesta antreprenorial dintotdeauna?
- Nu am avut genul ăsta de dorinţă de la început. La mine s-a născut din partea asta de a încerca să aduc la un loc tot felul de oameni.
Aşa se face că în decembrie 2010, cei trei prieteni din studenţie se decid să pornească o afacere cu forţe proprii. Iar alături de ei să îşi ia foşti colegi şi prieteni.
- La momentul respectiv, toţi trei aveau joburi în companii multinaţionale şi ne-am întâlnit la o cafea să îmi povestească despre această comunitate de antreprenori pe care ei voiau să o înfiinţeze, își amintește Daniel Matei, director la Impact Hub București.
- Aşa a început, voiam să facem o organizaţie care să ajute la început foarte mult ideea de antreprenoriat social. Cum poţi să ajuţi nişte iniţiative de business, dar care să aibă impact social, explică Oana Craioveanu.
- Suntem prieteni din facultate, de mai bine de 20 de ani, cu fondatorii. Ne-am întâlnit în AIESEC, organizaţie studenţească mondială. Și am fost în legătură cu ei de atunci, cu un sfat, o idee, încă de la început, când a fost la faza incipientă acest Impact Hub, spune Mihai Moghior, antreprenor la Growth Resources Indicators.
- Recunosc, nu înţelegeam mare lucru la momentul ăla. Pe măsură ce timpul a trecut, de la evenimente ţinute în cafenele şi spaţii alternative, am început să cochetăm cu ideea de a avea propriul spaţiu unde să putem lucra împreună cu alţi antreprenori, explică Daniel Matei, director la Impact Hub București.
- Am început cu un an-pilot, nu ştiam şi nu visam să ajungem la un hub de 1600 de mp. Am început într-un spaţiu mic, de 50 mp, în Centrul Vechi, precizează Oana Craioveanu.
- Cum l-am deschis, s-a şi umplut, pentru că au venit câţiva prieteni care au fost şi primii membri, menționează Daniel Matei.
- Eşti cu ei aproape dintotdeauna. Cum arată povestea din punctul tău de vedere, al omului care a urmărit toţi paşii proiectului?
- Exact ca dezvoltarea unei familii. S-au strâns nişte suflete cu o viziune. Au făcut un spaţiu, HUB X, tânărul hub al experimentelor, şi ne-am strâns la vremea aceea prietenii apropiaţi. Erau două cămăruţe foarte mici. Nici nu încăpeam dacă veneam toţi în acelaşi timp. Se întâmpla să coborâm la cafeneaua de la parter şi se ocupa locul. Aşa a devenit Centrul Vechi ca un fel de sufragerie, povestește Elena Marineci, antreprenor Starfish Events.
- În doar un an de zile am dat drumul primului nostru hub. În iunie 2012, punctează Oana Craioveanu.
- Cât de greu a fost să îi convingeţi pe primii voştri clienţi să vină la voi la hub?
- Nu a fost nici uşor, pentru că noi le vindeam practic o idee. Visul şi ideea noastră. Îi chemam într-un spaţiu alb, gol, cu parchet pe jos şi le spuneam aici o să fie biroul tău, aici o să fie sala de întâlniri. Aici o să fie o zonă de întâlniri informale, aici o să fie un copăcel...şi toată lumea zicea...da, sigur, aici o să fie un copăcel. Şi am avut un copăcel până la urmă în spaţiul vechi, detaliază Daniel Matei. Am început cu o campanie de crowdfunding. Am vândut în avans abonamente, iar în iunie 2012 noi am început deja cu 50 de membri plătitori, completează el.
- În momentul ăla, eram trei oameni cu experienţe foarte diferite şi cu un set de cunoştinţe şi abilităţi foarte diferite şi asta a fost cheia succesului nostru pentru primii foarte mulţi ani. Eu aveam experienţă din zona financiară. Vlad venea cu experienţă din zona de marketing. Și Alexandra lucrase foarte mult în zona de training, de dezvoltare de cursuri, training, leadership development. Iar îmbinarea ne-a ajutat să creştem atât echipa, cât şi portofoliul de servicii, explică Oana Craioveanu.
Impact Hub a devenit rapid un loc în care oamenii, ideile și afacerile lor s-au întâlnit şi au crescut împreună.
- Beneficiile apartenenţei la o comunitate. Mie îmi place să zic că este o polenizare de idei. Fiecare dintre noi venim cu background-uri şi experienţe diferite, cu obiective diferite, dar când te aşezi şi le pui pe masă, toată lumea iese câştigată, spune Elena Marineci.
- Le ofeream posibilitatea de a se întâlni cu diverşi oameni de la care puteau să înveţe, indiferent că este vorba de arii funcţionale, vânzări, marketing, cunoştinţe legale, până la posibilităţi de a se conecta pentru a face business, spune Oana Craioveanu.
- O serie de programe, de la cum ajung să fie pe piaţă, să vândă ceva, până la momentul în care ajungem la business-uri care au nevoie să crească, de contacte internaţionale, de finanţare. Au un început, dar trebuie să ajungă în perioada în care trebuie să meargă mai repede, arată Lucian Grămescu, director de incubator la Impact Hub.
- Pentru mine este important să mă pot concentra pe ce am eu de făcut, pe business-ul meu principal. Impact Hub îmi ia o parte din aceste griji, pentru că îmi oferă un birou de clasă A; îmi oferă internet, lumină, căldură, apă, cafea, temperatura pe care mi-o doresc, fără să îmi pun eu aceste probleme, explică Mihai Moghior, antreprenor la Growth Rescources Indicators. Sunt antreprenor de 18 ani, am avut sediile mele, echipele mele şi ştiu ce înseamnă atunci când trebuie să rezolvi probleme mici administrative, care te deturnează de la ce ai tu de făcut primordial, pentru clienţii tăi, adaugă Mihai Moghior.
- O parte din colegii de aici au business-uri compatibile sau pe aceeaşi industrie cu mine şi pentru că oricum suntem într-un mind-set colaborativ, am ales să punem umărul împreună la diverse proiecte sau am fost recomandaţi de clienţi din reţea pentru clienţi de-ai lor, spune Elena Marineci.
- Aici ai găsit parteneri de afaceri ?
- Da, am găsit parteneri de afaceri: dacă în ianuarie 2014 am venit în căutare de idei şi parteneri, în aprilie deja aveam firma înfiinţată, fusesem în California, bătusem palma cu partenerii de acolo de la firma-mamă, spune Mihai Moghior, antreprenor Growth Resources Indicators.
- Ai multe momente în timpul zilei în care stai şi parcă te mai apucă lenea şi nu mai eşti aşa de productiv. Dar când te uiţi stânga, dreapta şi îi vezi pe ceilalţi cum lucrează, te pui instantaneu în mişcare, mărturisește Alex Grecu, vlogger și blogger.
Şi spaţiul de 600 de metri pătraţi a devenit neîncăpător pentru numărul tot mai mare de antreprenori care veneau aici. Mai ales că Impact Hub şi-a dezvoltat şi o componentă de programe de accelerare a afacerilor.
- Spaţiul a fost neîncăpător şi v-aţi mutat?
- Ne-am mutat anul trecut. Practic am mărit spaţiul de două ori şi jumătate faţă de cel în care am funcţionat, spune Oana Craioveanu.
- S-a simţit exact ca o discuţie de familie în care mama şi cu tata îşi strâng copiii în jurul mesei şi au zis: trebuie să ne mutăm. Nu mai încăpem toţi aici. Şi un copil zice dar mie îmi place aici şi îmi place să mă joc cu Cornel, care e la scara de lângă şi altul a zis abia aştept să mă mut!, povestește Elena Marineci.
- Cum se vede în cifre evoluţia voastră în decursul anilor ? Cum arată în cifre?
- În momentul de faţă am depăşit 1.000 de membri, oameni care au lucrat în spaţiul Impact Hub. Organizăm anual în jur de 500 de evenimente şi ne uităm la ce înseamnă start-up-urile. Am depăşit 200 de start-up-uri cu care am lucrat îndeaproape, explică Oana Craioveanu.
- Te ocupi de incubatorul de afaceri. Ce faceţi voi pentru cei care vor să îşi pună pe picioare o afacere?
- Îi ajutăm pe oamenii care vor să facă o afacere să facă lucrurile mai repede. Şi poate cu mai puţine greşeli costisitoare, arată Lucian Grămescu, director incubator Impact Hub.
- Am învăţat că eşecul este necesar, nu doar natural. Şi că nu ai cum să ajungi departe dacă te menţii într-un cocon confortabil. Am învăţat că trebuie să te reinventezi continuu, spune Elena Marineci, antreprenor Starfish Events.
- M-a ajutat mult atunci când am avut un proiect şi am vrut să îl pun în practică”, mărturisește Alina Ilie, antreprenor Make-UP Chevalet.
- Cât de lung este drumul de la o idee la o afacere pe care nu doar să o porneşti, dar să o faci să producă şi bani?
- Sunt business-uri care se pot lansa într-o lună de oamenii care vin la noi. Avem un hubccelerator cu un program foarte intens, de 10 săptămâni. Până la business-uri care au nevoie de 2-3 ani pentru dezvoltare, explică Lucian Grămescu, director incubator Impact Hub. Un antreprenor poate veni la Impact Hub în mai multe etape ale vieţii lui. Pentru a lansa, a creşte, a se conecta, a optimiza, adaugă Lucian.
- Sunteţi într-o reţea internaţională de huburi de afaceri.
- În momentul în care noi am intrat în reţea erau 25 de huburi. Acum suntem aproape 110 impact hub-uri în toată lumea, precizează Oana Craioveanu.
- Pentru mine şi business-ul meu a fost un avantaj şi că este o reţea internaţională. Am apelat şi la hub-urile din alte oraşe, punctează Elena Marineci, antreprenor Starfish Events.
- Aici nici nu ştii de unde te încarci. În fiecare zi poate să vină un om nou, un business nou. Și poti să te duci mai bogat acasă într-un domeniu pe care nu l-ai cunoscut niciodată, spune Mihai Moghior, antreprenor la Growth Resources Indicators.
- Eu am găsit şi resurse. Am avut nevoie de o contabilă la un moment dat, iar contabila mea este din Impact Hub membră, spune Andrei Stoica, antreprenor la 13 Smith.
- Lucrăm cu câteva zeci de start-up-uri pe zona de programe. Lucrăm cu cinci start-up-uri într-un stadiu ceva mai avansat şi pe care îi ajutăm să îşi dezvolte business-ul până la următorul nivel. Unii dintre ei spre internaţionalizare, explică Daniel Matei, director la Impact Hub București.
- Ce idei aţi transformat în afaceri de succes?
- Un exemplu care începe de la mic, apropo de business lansat într-o lună. Zuriell este o agendă pentru oamenii care vor să îi însoţească toată viaţa lor. Care se personalizează şi care se încarcă. Sandra a participat la un concurs de crowdfunding si a fost produsul cu cel mai mare succes în procesul de crowdfunding în România. A făcut 5.000 de euro într-o lună de vânzări, spune Lucian Grămescu, director incubator Impact Hub.
Sandra Hallal: Salut, eu sunt Sandra, am studiat arhitectura şi de mică mă pierdeam în garajul alor mei lucrând la noua mea invenţie sau rezolvând câte o problemă. Am creat Zuriell cu intenţia să fie notebook-ul ce nu te limitează deloc. Vine cu o doză mare de spiritualitate şi stil. Dacă îţi place ce ţi-am povestit, fii un super erou Zuriell!
Povestea Dare to Rug este povestea a două antreprenoare cu experienţă în design şi arhitectură, aveau un produs, covoare de o calitate foarte bună, dar când au venit la noi în program, în 2015, nu ştiau de unde să îl ia şi să îl pună pe piaţă, continuă, cu un alt exemplu, Lucian Grămescu.
- E greu să fi antreprenor în România?
- Cu siguranţă nu este uşor, spune Oana Craioveanu și explică: Partea asta de lipsă de predictibilitate... Ceea ce este valabil acum, nu mai este valabil peste șase luni.
- Ai făcut greşeli în această afacere?
- Da. Faci greşeli în a-ţi alege oamenii, în a anticipa lucruri, care dacă te-ai fi oprit un pic, ţi-ai fi dat seama că lucrurile merg altfel ca finalitate. Am făcut greşeli în a fi prea ambiţioşi cu anumite planuri, recunoaște cu sinceritate Oana Craioveanu, cea care a renunțat la o carieră în străinătate pentru a veni să facă afacerile să meargă în România.
(Citiți aici alte articole din campania Digi24 „România Fast Forward”.)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
