Legenda orașului Zimnicea, distrus nu de seism, ci intenționat
Imediat după cutremurul din martie 1977, autorităţile comuniste au spus că oraşul Zimnicea a fost complet distrus. Regimul a ordonat reconstruirea completă a micului port de la Dunăre. Timp de şase ani, mii de soldaţi, muncitori şi ingineri au gândit şi construit „oraşul nou”. Acum, autorităţile, dar şi oamenii spun că totul a pornit de la un atac de panică al secretarului de partid care a exagerat, atunci, urmările seismului.
Zimnicea 2017. Sunt 40 de ani din momentul în care oraşul apărea ca ras de pe faţa pământului. Distrus în proporţie de peste 80 la sută. Blocurile neterminate sunt încă simbolul undelor de şoc pe care le-a generat în oraş seismul din seara lui 4 martie.
56 de secunde de coşmar.
„Aici în stradă am ieșit cu paturile. Se anunța o nouă replică. Am zis: eu intru în casă să iau apă, iaurt, paturi”, povestește o localnică.
Zeci de case vechi de peste 100 de ani s-au făcut una cu pământul. Alte zeci de locuinţe au fost grav avariate. Cutremurul l-a prins pe secretarul de partid din Zimnicea la Căminul Cultural.
„Dumnealui, în drum de la Casa de Cultură la Primărie a văzut foarte multe clădiri căzute. A fost o raportare pripită și fricoasă”, spune Petre Pârvu, actualul primar din Zimnicea.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Aşa a ajuns la Nicolae Ceauşescu vestea că oraşul este distrus complet. Câteva ore mai târziu autorităţile şi-au dat seama de greşeală. Erau distruse doar clădirile foarte vechi, restul oraşului era în picioare.
„Sâmbătă s-a lucrat, și sâmbătă noaptea, cu toate forțele. Au reușit cu vole, cu utilaje, chiar să distruga zona centrală și să-i demonstreze președintelui, uite, 80 la sută e distrus”, povestește Petre Pârvu.
Alin Calapod avea 15 ani şi a asistat neputincios la scena în care muncitorii îi distrugeau casa pe care seismul doar o zgâlţâise puternic.
„Niște stâlpi la intrare, niște coloane și se apucaseră să demoleze. Și trageau de ei cu niște sufe legate de buldozer. Nu a avut nimic la cutremur casa. Nimic”, spune Alin Calapod.
La două zile de la cutremur Nicolae Ceauşescu vizita Zimnicea şi decreta reconstrucţia oraşului. Noua urbe avea să se întindă pe doar 300 de hectare faţă de 900 cât avea până în fatidica noapte. În locul caselor se vor înălţa blocuri. Sunt chemaţi în ajutor 1.200 de soldaţi din Bucureşti. Marian Gargaz a coordonat acţiunea militarilor.
„Am plecat la Zimnicea fără să mai trecem pe acasă, să ne mai pregătim într-un fel sau altul. Ne-am trezit în padure, am început să ne montăm corturi”, povestește Marian Gargaz.
Doi ani unitatea militară de geniu a muncit la reconstrucţia oraşului, alături de specialişti, ingineri şi muncitori din multe judeţe. Aşa a apărut în Zimnicea şi legenda celor nouă meşteri mari.
„Au lucrat din nouă județe, ajutor venit din partea lor”, spune Marian Gargaz.
Numele judeţelor care au pus umărul la ridicarea oraşului nou sunt şi acum inscripţionate pe clădirile din Zimnicea. După șase ani, lucrările s-au oprit brusc. Utilajele s-au retras, iar sute de apartamente au rămas neterminate.
Nu au mai existat fonduri. De altfel, nu există nici acum.
„Nu s-a mai făcut nimic. Exact cum au fost atunci, așa au rămas”, confirmă o localnică.
Autorităţile spun că au încercat să închirieze construcţiile comuniste, doar că sărăcia din zonă a îndepărtat orice investitor. În Zimnicea, în 1977 trăiau aproape 20 de mii de oameni. Acum, numărul lor nu depăseşte 13 mii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
