România pierde în fiecare an miliarde de euro din cauza infrastructurii rutiere

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Centura Capitalei este cel mai negru coşmar pentru şoferii care trebuie să ocolească Bucureştiul.

Blocajele se produc din două motive: în primul rând, şoseaua are două benzi pe sens doar în zona de nord, pe câţiva kilometri. În rest, drumul arata ca unul judeţean. A doua problema este lipsa pasajelor de la intrările în oraş. Soluţii ar fi.

Sorin Negrea, expert în trafic şi mobilitate urbană: „Întreaga centură să fie adusă la două benzi pe sens. În al doilea rând, trebuie evitate toate punctele de conflict. Vorbim de supra sau subtraversări.”

În lipsa lor, şoferii care circulă pe centură trebuie să cedeze trecerea celor care vin şi pleacă din Bucureşti. Este şi cazul intrării dinspre Domneşti, unde de trei ani se vrea construcţia unui pasaj suprateran, dar licitaţia a fost blocată de contestaţii.

Specialiştii spun că lărgirea centurii este obligatorie, dar că autoritaţile ar trebui să ia în calcul şi construirea unei noi şosele de tranzit.

Ministerul Transporturilor estimează că întreaga centură va fi gata în regim de două benzi pe sens cel mai devreme în 2019.

Nici Timişoara, al treilea oraş din ţară ca mărime, nu are variantă de ocolire completă. Autorităţile promit realizarea sa încă din 2010, dar nici până acum şoferii care vor să ajungă în vestul Europei nu pot ocoli urbea. În 2009, s-au construit 12 km pe partea de nord a oraşului. De atunci, lucrurile bat pasul pe loc. Cel mai greu este pentru transportatori.

Miron Sporea, transportator: „La noi se învârte roata, cu cât faci kilometri mai mulţi cu atât eşti mai bine plătit.”

Au rămas de construit 25,4 kilometri din varianta de ocolire în partea de sud a Timişoarei. Ar costa 89 de milioane de euro.

Simion Horaţiu, directorul DRDP Timişoara: „Proiectul e în vigoare. Eu cred că nu va întârzia foarte mult, pentru că e pe locul 5 în Master planul României. Dar nu are finanţare. Deocamdată nu e în program, deci aveţi dreptate, nu are finanţare.”

Varianta ocolitoare a Iaşiului a rămas neterminată, deşi primul tronson a fost inaugurat în urmă cu şase ani. Proiectul prevede patru segmente, însa doar două au fost făcute, iar construirea celorlalte a fost sistată pe o perioadă nedeterminată. Pâna acum 250 de milioane de lei au fost înghiţite de şoseaua nefinalizată. Primul tronson de cinci kilometri a fost inaugurat în 2010, iar al doilea de 9 kilometri în 2012, din totalul de aproape 30 de kilometri.

Prof.univ. dr. ing. Vasile Boboc, prodecanul Facultății de Construcții și Instalații: „Avem o, nici semi centură, un sfert de centură care de fapt leagă drumul naţional DN28 cu DJ 148 Iaşi-Vaslui şi cam atât.”

Ing. Ovidiu Laicu, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri: „De ce nu s-a făcut, a fost pe fonduri europene, pe bugetul de stat, iar s-a schimbat.”

Ar mai trebui înca un tronson de şapte kilometri terminat, ca apoi să se facă şi cel pentru trafic uşor de alţi şapte kilometri. Pentru că acestea nu au fost făcute, străzile incluse în proiect au rămas ale nimănui.

Carmen Ciocan, reporter Digi24: „Acest drum plin de gropi ar fi trebuit să fie porţiunea şoselei de centură care să facă legătura cu vama Albiţa.”

„Este impracticabil, pur şi simplu! Deci eu am stricat trei maşini pe acest drum. ”

Cel mai aglomerat drum din România e şoseaua care face legătura între Cluj-Napoca şi comuna Floreşti. Studiile de trafic arată că cei aproximativ patru kilometri sunt tranzitaţi zilnic de 59.000 de maşini, cu 5000 de autovehicule peste DN 1 pe tronsonul Bucureşti - Otopeni.

Bianca Şomlea, reporter Digi24 Cluj-Napoca: „Aşa arată Drumul European 60 la ieşire din Cluj-Napoca. Se circulă bară la bară, iar uneori şoferii petrec chiar şi o oră în maşină încercând să parcurgă cei patru kilometri care fac legătura în oraş şi comuna Floreşti.”

Cu peste 30.000 de persoane, comuna Floreşti este cea mai populată din România. Majoritatea fac zilnic naveta în Cluj-Napoca.

„Dacă ne luăm elicoptere rezolvăm problema.”

E60 este singura variantă a şoferilor de a ajunge în oraş. Abia acum, autoritaţile au venit cu planuri concrete de decongestionare a circulaţiei. Este luată în calcul o centură prin sudul Floreştiului şi care să lege Gilău de Apahida, ocolind Cluj Napoca. Șoseaua ar costa aproximativ 150 de milioane de euro.