Adevărații edili. Primarii care au dat un aer occidental Brașovului

Criză de angajați în industria ospitalității, înainte de Paște. Soluția găsită de patronii din turism

Rafila, deranjat de întrebările Digi24 despre problemele de la „Marius Nasta”: „Aveți o aplecare personală legată de acest subiect”

Români, suspectați de fraudarea sistemului britanic de împrumuturi universitare cu sute de milioane de lire sterline

Paște în Maramureș. Cum se pregătesc proprietarii pensiunilor din Breb pentru turiștii care le vor trece pragul

Una dintre cele mai vechi clădiri din vestul țării a fost restaurată. Cum arată azi conacul familiei Mocioni

România, magnet pentru turiștii străini. Care este destinația preferată de iarnă a celor care ne vizitează țara

Spectacolul primăverii în orașul de pe malul râului Bega. A înflorit „Tunelul Iubirii” din Timișoara

Tinerii care proiectează viitorul. Cum funcționează psihologul AI sau șapca destinată nevăzătorilor

Monument unic descoperit în Constanța, inclus după 37 de ani în circuitul turistic

În semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin glasul primarului lor, dr. Karl Schnell, braşovenii au dăruit castelul Bran familiei regale. Aşa şi-a făcut edilul oraşului intrarea în istorie. Organizat, serios, vizionar, bun gospodar, chibzuit, corect, adică, pe scurt... sas. În mandatul lui Schnell, nivelul de trai şi condiţiile de viaţă din Braşov erau comparabile cu cele din Germania.

„Oraşul se dezvolta. În primul rând se dezvolta pentru că se stabileau tot mai mulţi oameni în el. Oraşul, dintr-odată, s-a triplat, ceea ce pare aproape de necontrolat, or edilii au avut o problemă extraordinar de grea să-i poată găzdui pe aceşti oameni, să le găsească locuinţe, iar când vorbim de locuinţe trebuie să vorbim de tot ce înseamnă canalizare, asfaltare şi toată această reţea de utilităţi”, spune Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Judeţene George Bariţiu din Braşov.

Un alt primar important a fost Tarquiniu Prişcu, care a condus destinul oraşului între anii 1935 şi 1938. A introdus reţeaua de gaze în oraş înaintea Clujului şi a amenajat pentru turişti Poiana Braşov. Publicaţia clujeană „Viaţa Ardealului” scria, în august 1936, despre realizările edilului care a modernizat staţiunea. Apa, telefonul şi lumina electrică au fost introduse în timpul mandatului său. În aceeaşi perioadă a fost modernizat şi drumul care duce în Poiană.

"În perioada interbelică oamenii nu răsăreau dintr-un partid politic pe postul de primar. Erau oameni care aveau în comunitate un anumit statut, un anumit prestigiu, o prestanță profesională, clar că nu aveau o pregătire deosebită pentru administrație," spune Nicolae Pepene, istoric.

Între 1928 şi 1938 s-au construit cele mai multe clădiri, iar oraşul avea un aer occidental, cu restaurante cochete în celebra piaţă a negustorilor (astazi Piaţa Sfatului). În aceeaşi perioadă s-a introdus iluminatul public modern şi tramvaiul cu abur. Braşovul avea şi 51 de autobuze ultramoderne pentru transportul în comun. Un oraş european cu o economie înfloritoare.