Adevărații edili. Povestea „bulivardului” lui Pache Protopopescu

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Avocat și profesor, prefect al poliției și deputat liberal, școlit în Europa, Pache Protopopescu ajunge rapid în elita politică a proaspetei Românii Regale. În aprilie 1888, Consiliul Municipal îl desemneaza primar general al Capitalei. Avea 43 de ani şi o viziune modernă despre un oraș cu pretenții de capitală.

„Pache Protopopescu a avut 24 de comisii cu oamenii de vârf din diverse domenii: medici de vârf, ingineri de vârf, intelectuali de vârf”, spune Ioana Pârvulescu, scriitor.

Prioritatea echipei lui Pache Protopopescu o constituie curățarea mahalalelor și unirea zonei Obor cu cartierul Cotroceni, printr-un bulevard larg, care să tranziteze centrul orașului.

„A reuşit să facă bulevardul pe care, ulterior, Caragiale îl va imortaliza în replica celebră din Domnul Goe, la bulivar birjar, la bulivar. E vorba de bulevardul lui Pache. Toată această gigantică lucrare a terminat-o în patru luni”, afirmă Ioana Pârvulescu, scriitor.

Pe străzi și în piețele publice sunt montate peste trei mii de becuri şi lămpi cu gaz, petrol şi ulei mineral. Iar concomitent apar în București primele telefoane publice.

„Se realizează iluminatul stradal în multe părți ale Capitalei, se începe o vastă operațiune de pavare, pe care, din păcate, nu a reușit să o ducă la bun sfârșit”, spune Voicu Hetel, istoric.

Într-un singur an, se construiesc 28 de școli primare și liceul Gheorghe Lazăr. Apar primele cantine sociale pentru săraci și primul azil. Iar balta mahalalei Cișmigiu este transformată în parcul care există şi astăzi. Povestea primarului vizionar al Bucureştiului regal durează însă, numai... trei ani, şapte luni şi 20 de zile. La 48 de ani, Pache Protopopescu moare.

„I s-a făcut în 1903 o statuie. Din marmură de Carara, prin subscripţie publică, mă rog, Ion Georgescu a fost sculptorul, pe care comuniştii au găsit, cu cale, să o dărâme în 1948.

Statuia de la 1903 n-a mai fost repusă pe soclu. Piaţa de la Izvorul Rece poartă însă numele lui Pache Protopopescu. La fel şi bulevardul pe care l-a visat, l-a schiţat şi l-a construit”, povestește Ioana Pârvulescu, scriitor.