Adevărații edili | Nicolae Romanescu a transformat Craiova după modelul marilor orașe europene
A pus Craiova pe harta Europei și a făcut din natură un adevărat obiectiv turistic. Vizionar de inspirație franceză, a dezvoltat proiecte de urbanism în premieră absolută: igienă publică, salubritate, canalizare, aducerea apei potabile, iluminat public, rețele de tramvai, electricitate, parcuri și pavaje, toate i se datorează. Nicolae Romanescu, un primar pentru eternitate.
„Felul cum a gândit revoluţia unui oraş mare, centrul unei zone istorice cum era Oltenia, ne aduce aminte de marii primari ai unor ţări foarte dezvoltate din acele momente ca Franţa, Marea Britanie, Belgia şi Germania pe care le-a cunoscut îndeaproape”, spune Toma Rădulescu, istoric.
Descendent al unei vechi familii boierești, Nicolae Romanescu a ocupat funcția de primar de patru ori, începând cu anul 1898, când avea mai puțin de 30 de ani. Continuitatea, constanța și hotărârea l-au ajutat să transforme târgul noroios de la început de secol într-un oraș aerisit, civilizat și, mai ales, verde.
„E considerat de mulţi primul mare ecologist al României în sensul asigurării unei suprafeţe verzi în cadrul oraşului pe cap de locuitor, fapt pentru care a fost criticat de unii că dorim să facem din Craiova un fel de Munchen, dar nu avem posibilitățile Germaniei, şi el a spus că se poate”, adaugă istoricul Toma Rădulescu.
Parcul visat și gândit de Romanescu a ajuns pe harta parcurilor celebre din Europa și a obținut medalia de aur la Expoziția de la Paris din 1900. Proiectul îndrăzneţ era semnat de arhitectul peisagist Eduard Redon. Au fost aclimatizate sute de specii de arbori și improvizate de la zero dealuri şi văi, drumuri, alei şi poteci.
Nicolae Romanescu credea cu hotărâre că România poate evolua numai dacă are meseriași buni, meșteri, constructori, specialiști în orice domeniu. Puțină lume știe că Romanescu a pus bazele şcolilor profesionale din România.
În 17 ani de mandat, Nicolae Romanescu a lăsat o moștenire unică. Un patrimoniu aproape distrus, de care istoria recentă nu a avut grijă. Doar clădirile vechi și Domul Belvedere, în care se odihnește, la intrarea principală în parcul ce îi poartă numele, mai amintesc de strălucirea Craiovei de altădată.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
