Regina Elena, martora prăbușirii României: „Îmi îngheţa sângele în vine de câte ori auzeam de cruzimile de nedescris”
Istoria se întoarce acasă. La finele acestei săptămâni, la Curtea de Argeş, Regina Elena se va alătura suveranilor României moderne în incinta mănăstirii. În anii '40, mama regelui Mihai a salvat sute de mii de oameni de furia naziştilor, s-a opus abuzurilor ocupaţiei sovietice care a urmat şi a încercat din răsputeri, alături de fiul ei, să păstreze ţara în lumea liberă. Digi24 vă spune în această săptămână povestea Elenei, regina uitată a României.
Regina-Mamă Elena a înfruntat alături de Regele Mihai primii ani ai ocupaţiei sovietice. Stalin a amânat 3 săptămâni semnarea armistiţiului cu România, perioadă în care Armata Roşie a continuat să ia prizonieri mii de militari. Dar nici după 12 septembrie 1944, atitudinea sovieticilor nu s-a schimbat substaţial. Uniunea Sovietică a luat în stăpânire România şi a început instaurarea violentă a comunismului.
1944 | Din ghearele lui Hitler, în colții URSS
La 23 august 1944, Stalin a primit o veste proastă de la Bucureşti. Când Armata Roşie a intrat în Bucureşti, datorită Regelui Mihai, ţara avea un guvern legitim, anti-hitlerist, în frunte cu generalul Constantin Sănătescu. România nu putea fi tratată ca o ţară ocupată. Dar în cele 6 luni în care Moscova a făcut presiuni pentru a impune un guvern pro-sovietic la Bucureşti, miniştrii cabinetelor Sănătescu şi Rădescu erau acuzaţi fals că sunt fascişti, iar românii, în general, că nu sprijină suficient efortul de război contra naziştilor. Vociferările celor câteva sute de comunişti români nu ar fi avut efect dacă România nu ar fi fost copleşită de circa jumătate de milion de soldaţi sovietici în timp ce armata ei lupta în Vest.
Octombrie 1944 | Churchill cedează România lui Stalin
În mijlocul jafurilor, violurilor, abuzurilor de tot felul, Regina Elena şi-a asumat misiunea teribilă de a negocia cu ocupanţii sovietici îmblânzirea situaţiei, dar şi pe ceea de a cere ajutor anglo-americanilor. Din păcate, în octombrie 1944, premierul britanic, Churchill, la masă cu Stalin, a rezumat pe un şerveţel împărţirea Europei după război. La schimb cu Grecia, România urma să aparţină URSS în proporţie de 90%. În fapt, va deveni o altă republică sovietică.
Martie 1945 | Instalarea guvernului pro-sovietic
În februarie 1945, adjunctul ministrului de externe sovietic, Andrei Vîşinski, a ajuns din nou la Bucureşti, plictisit de ineficienţa agenţilor sovietici Ana Pauker, Vasile Luca, a şefului PCR, Gheorghiu Dej, de a răsturna guvernul Majestăţii Sale. A fost surprins să vadă că Mihai I nu ceda nici când l-a ameninţat personal. Regele chiar l-a întrebat ironic: "Şi cine, mă rog, e Groza?". Vîşinski avea însă arme mai puternice decât să bată cu pumnul în masă. Transilvania de Nord, eliberată de români, se afla sub administraţie sovietică. Iar apoi, pe bază de manual NKVD, Andrei Vîşinski, a început să orchestreze o lovitură de stat. Tancurile sovietice defilau ostentativ prin Bucureşti.
Regina Elena, martora prăbușirii României
Regina Elena asistă la unele dintre discuţiile dintre Rege şi liderii politici democraţi. Se sfătuieşte cu diplomaţi şi vechi prieteni. Se teme pentru viaţa fiului ei. Ţărănistul Iuliu Maniu, liberalul Dinu Brătianu, şi apropiaţii lor, au refuzat categoric ideea Regelui de a abdica în loc să îl desemneze pe omul sovieticilor, Petru Groza, premier.
1945 | Guvernul Groza contra românilor
Dar comunizarea ţării a început chiar în România monarhică, deşi guvernul învestit la 6 martie 1945 nu avea alt scop decât să organizeze alegeri libere.
1945 | Guvernul Groza contra românilor
Claudiu Secașiu, istoric, cercetător CNSAS: Scopul urmărit de comunşti, imediat după actul de la 6 martie 1945, a fost unul clar de la început. Aceştia doreau să-şi asigure controlul absolut asupra societăţii. Controlul presupunea, în primul rând, lichidarea opoziţiei pe care a urmărit-o sistematic prin procesele intentate fie unor reprezentanţi ai partidelor istorice, dar şi ai Casei Regale.
August 1945 | Regele Mihai intră în grevă
De îndată ce Regele Mihai a sesizat o înăsprire a atitudinii anglo-americane faţă de sovietici, graţie preşedintelui Truman şi a mesajului Conferinţei de la Potsdam din august 1945, a cerut ajutor în Occident şi i-a cerut lui Petru Groza să demisioneze. Cum acesta a refuzat, Regele a intrat în grevă, refuzând să mai promulge decretele unui cabinet nelegitim.
1945 | Regele, amenințat cu ospiciul și arestul
Elena Tănase, jurnalist Digi24: Refuzul Regelui Mihai de a mai promulga decretele teribile ale guvernului pro-sovietic Petru Groza însemnau nu numai presiuni, ci şi ameninţări directe. Regele Mihai şi Regina Elena locuiau în vechea lor casă de pe bulevardul Kiseleff, acea Casă Nouă din spatele Palatului Regal fiind distrusă de bombardamentele naziştilor. Aici au fost vizitaţi de un intermediar din partea guvernului comunist.
Regina Elena, martor cheie al grevei regale
Iată ce scrie Regina Mamă în jurnal: "Mihai a insistat să fiu şi eu prezentă ca să nu se spună că îl influenţez. "Fac apel la Alteţa dvs. ca mamă a Regelui", a spus generalul Răşcanu, "să îl salvaţi de pericolul care îl ameninţă. Dacă nu îşi retrage cererile către America şi Anglia, vă avertizez că guvernul îl va declara iresponsabil de acţiunile lui. O să îl închidă într-un ospiciu şi o să poată să îl ţină acolo mulţi ani". Ştiam că pentru ei este floare la ureche să îşi pună în aplicare ameninţările. Dar am răspuns că n-am să încerc niciodată să îl conving pe Rege să acţioneze împotriva convigerilor lui".
Ianuarie 1946 | Aliații „promit" alegeri libere
Mihai şi Elena au mai rămas în casa din Kiseleff numai câteva săptămâni, s-au mutat la Foişor, pe domeniul Peleş unde se simţeau mai în siguranţă. Greva regală s-a încheiat în ianuarie 1946. Regele Mihai a fost înfrânt de pasivitatea anglo-americanilor. Dar în pofida violenţelor comuniste de toate felurile şi a falsificării cu circa 70% a scrutinului, PNŢ şi PNL tot au reuşit să aibă deputaţi în Parlament:
1946 | Și Ilie Lazăr, erou al Unirii, e arestat
Ionut Gherasim, nepotul lui Ilie Lazăr: Comuniştii au încercat să îl împiedice pe Ilie Lazăr să participe în acele alegeri. Ilie Lazăr era perceput în Maramureş ca un al doilea Pintea, se lupta neîncetat, imediat din momentul 1944 până în 1946, s-a luptat pentru drepturile maramureşenilor şi drepturile românilor de acolo împotriva comuniştilor. I-au înscenat şi l-au arestat, 7 luni de zile interzicându-i să mai participe la alegeri. Şi atunci Iuliu Maniu a avut geniala idee să o pună pe listă, pe Mara Lazăr, soţia lui, care a apărut pe buletinul de vot cu numele Mara Ilie Lazăr. Şi principalul ei contracandidat în alegeri a fost Constantin Parhon. Ştiţi cu cât a câştigat? Cu 93%.
200.000 deținuți politic în anul electoral 1946
Dar în manevrele oamenilor politici care făcuseră Marea Unire au fost anihilate de un mecanism dictatorial copleşitor. În vara lui 1946, Regina Elena scria în jurnal că sunt arestate politic 200.000 de persoane, de patru ori mai multe decât în vremea dictaturii militare a lui Ion Antonescu.
"Îmi îngheţa sângele în vine de câte ori auzeam de cruzimile de nedescris aplicate unor deţinuţi, mulţi dintre ei oameni pe care îi cunoşteam - ofiţeri, avocaţi, ingineri, secretari, negustori, chiar şi tinere a căror singură crimă fusese aceea că au cunoscut pe cineva detestat de comunişti. Una dintre doamnele mele de onoare mi-a spus: "Vă implor să nu-mi spuneţi niciodată nimic secret sau important. Dacă mă ridică şi mă torturează, n-am să pot suporta şi am să vorbesc". Tot timpul mă obsedează gândul că vom fi şi noi arestaţi," scria Regina-Mamă în jurnal.
Comunismul a început prin falsificarea voturilor
În ciuda tuturor apelurilor Regelui Mihai şi ale Reginei-Mamă Elena către anglo-americani, sovieticii şi-au impus în România punctul de vedere. La 30 decembrie 1947 au înfiinţat Republica Populară Română.
Editor web: A.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
