Regele Mihai I și Ana de Bourbon-Parma se căsătoreau în urmă cu 71 de ani
În urmă cu 71 de ani, la 10 iunie 1948, Regele Mihai I se căsătorea cu Ana de Bourbon-Parma, regina care i-a stat apoi alături o viață. Nunta a avut în Grecia, la invitaţia regelui Pavlov şi a reginei Frederica ai Greciei. A fost o căsătorie care se făcea sub auspicii vitrege pentru cei doi tineri, atât din punct de vedere istoric, cât și religios, dar povestea lor de dragoste a durat aproape șapte decenii, până când, așa cum spun jurămintele, moartea i-a despărțit.
Ana de Bourbon-Parma a intrat în familia regală a României în împrejurări neobişnuit de tensionate, un moment crunt din istoria României. În ţară se aflau 1 milion de soldați sovietici, ca forţă de ocupaţie. Instituţiile erau epurate, închisorile erau pline de deţinuţi politic, iar perspectivele ţării erau sumbre. Occidentul hotărâse să accepte extinderea influenţei sovietice în tot răsăritul Europei până la Berlin.
Dacă în 1948, societatea românească nu ar fi trăit tragedia sovietizării, căsătoria sa cu regele Mihai ar fi avut loc la Bucureşti şi ar fi fost celebrată cu bucurie de întreaga naţiune. Toate rapoartele diplomatice ale vremii, dar şi mărturiile contemporanilor arată cât de iubit şi popular era regele, iar simpatia s-ar fi răsfrânt fără îndoială și asupra logodnicei. Abdicarea forţată şi exilul au făcut însă ca nunta să aibă loc în Grecia, unde monarh era unchiul regelui Mihai, iar cei doi tineri să-şi înceapă căsnicia în condiţii de-a dreptul modeste. Regina Ana a devenit un personaj familiar în România abia după 1989.
Momentul căsătoriei cu Regele Mihai a fost rememorat de Regina Ana după mai bine de 47 de ani. Majestatea Sa a povestit că părinţii au cerut o audienţă Papei. Refuzul a fost categoric, iar mariajul celor doi tineri i s-a datorat Regelui Paul al Greciei.
Citiți și: Casa regală a Greciei, sprijin pentru Regele Mihai
Cum s-au cunoscut Regele Mihai I si Ana de Burbon-Parma
Regele şi Regina s-au văzut pentru prima oară la Londra, în 1947, cu ocazia căsătoriei principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh. Iar Regele Mihai I i-a cerut mâna principesei Ana de Bourbon-Parma la numai o săptămână de la prima lor întâlnire.
Era noiembrie 1947, iar la Londra avea loc nunta principesei Elisabeta, viitoarea regină a Marii Britanii şi a Commonwealth-ului. Printre invitaţi, tânărul rege al României, Mihai I, văr cu miresa. Bunica sa, Maria de Saxa-Corburg Gotta, marea Regină a Unirii Românilor, era nepoata reginei Victoria, ca şi bunicul viitoarei regine.
Venit la Londra dintr-o Românie copleşită de perspectiva sovietizării, regele Mihai a folosit mare parte din timp ca să afle prin legăturile sale de familie dacă Marea Britanie va acorda vreun ajutor ţării sale. Dar întreaga Europă de Est era deja ocupată de Armata Roşie, iar rudele îl sfătuiau să nu se întoarcă în ţară.
Atmosfera de sărbătoare de la Londra l-a prins, însă, la un moment dat, pe Regele Mihai. La un dineu dat de Jean de Luxembourg, o cunoaşte pe tânăra principesă Ana de Bourbon Parma. Şi apoi, graţie unei seri la film cu tinerii din familie, se împrietenesc.
Devotamentul faţă de ţară, simţul datoriei şi sprijinul logodnicei sale l-au determinat pe rege să se întoarcă în România după încoronarea reginei Elisabeta. A urmat însă abdicarea forţată din 30 decembrie 1947.
„Nu l-am revăzut pe Rege până în luna mai a anului 1948. Atunci m-a întrebat dacă sunt pregătită să împart viaţa cu el, în exil... şi am răspuns: da”, a povestit, peste ani, Regina Ana.
Așa se face că Regina Ana a fost o regină în exil. A călcat pe pământ românesc abia la sărbătoarea de Paşti din 1992.
De ce s-a făcut nunta în Grecia
În anii '40 Biserica Catolică avea reguli foarte stricte privind căsătoriile cu cei din alte religii. Principesa Ana de Bourbon Parma trebuia să obţină permisiunea Vaticanului pentru a se căsători cu Regele Mihai. Regina Mamă Elena şi mama Principesei au mers la Vatican, unde cererea lor a fost refuzată.
Au existat şi dificultăţi politice legate de căsătorie. Occidentul se resemnase că Europa de Est rămâne pradă comunismului, aşa că nici Franţa, nici Danemarca, ţări legate de familia miresei, nici Marea Britanie, unde domneau rudele regelui Mihai, nu au acceptat ca nunta regelui exilat să aibă loc pe teritoriul lor.
Soluţia a venit de la regele Paul al Greciei, fratele reginei mamă Elena. Nunta a avut loc la Atena, la 10 iunie 1948.
„Pe vremea aceea, lucrurile erau cam complicate pentru că dânsa este catolică, noi suntem ortodocşi şi căsătoriile acestea mixte pe vremea aceea... eu trebuia să-mi iau un angajament cum că copiii trebuie să fie neapărat catolici. Or, eu nu am putut să accept acest lucru, din cauza Constituţiei noastre din 1923. Mama mea, împreună cu viitoarea soacră, s-au dus chiar la Roma, să-l vadă pe Papă, să încerce să-i explice cum vin lucrurile, dar el a spus că nu se poate. Cu toate acestea, logodnica mea a acceptat, în aceste condiţii, să se căsătorească cu mine. Atunci a intervenit fratele mamei, Regele Paul al Greciei, care ne-a spus: dacă lucrurile stau aşa, veniţi la noi şi vă facem noi asta. Ceea ce s-a întâmplat”, rememora peste ani și ani, într-un interviu, Regele Mihai.
„Ne-am căsătorit pe 10 iunie, la Atena. Întrucât eram catolică, familia mea, de Bourbon, a hotărât că părinţii şi fraţii mei nu pot participa la nuntă. Dar unchii mei din Danemarca erau protestanţi şi unul dintre ei, Prinţul Eric al Danemarcei, m-a însoţit la Atena”, a povestit Regina Ana.
Imagini de la nunta Regelui Mihai I cu Ana de Bourbon-Parma
Căsătoria Regelui Mihai I şi a Reginei Ana a marcat şi începutul unui exil de 44 de ani. Nunta a avut loc pe 10 iunie 1948, în Grecia, la invitaţia regelui Pavlov şi a reginei Frederica ai Greciei.
La ceremonie au fost prezenţi, printre alţii, regina-mamă Elena a României, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. Regina Sofia a Spaniei şi regele Constantin al elenilor, prezenţi și la nunta de diamant din 10 iunie 2008, au fost paji la nunta regelui şi reginei, la Atena.
Citiți și: PORTRET. Regina Ana, femeia curajoasă care s-a căsătorit cu un rege proscris
Cum era Ana de Bourbon-Parma
Născută la Paris, la 23 septembrie 1923, fiică a principelui Rene de Bourbon Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei, viitoarea soţie a regelui Mihai, trecuse deja prin multe dificultăţi. Nu era o răsfăţată. Refugiată la New York după ce Danemarca a fost ocupată de nazişti, tânara de 17 ani a lucrat ca vânzătoare la o florărie, în timp ce tatăl se angajase la o companie de gaz, iar mama la un pălărier.
După doi ani, în 1943, Ana se înrolase voluntar în Armata Franceză. A fost şofer pentru spitalele militare şi a bătut drumurile din Maroc, Algeria, Italia şi Germania, riscându-şi de multe ori viaţa. Eforturile soldatului Ana de Bourbon-Parma au fost răsplătite cu gradul de caporal, apoi de locotenent, iar la sfârşitul războiului cu o decoraţie - Crucea de Război a Franţei.
Directă, energică, educată, dar şi foarte încăpătânată, Ana l-a cucerit pe regele Mihai care a cerut-o în căsătorie la doar o săptămână de la prima întâlnire. A răspuns „da”, deşi viaţa la care o invita suveranul României era riscantă. Simplul fapt că regele s-a întors acasă, în România, după nunta Elisabetei, putea să îl coste viaţa.
Chiar dacă nu a fost regină-domnitoare a României, Ana de Bourbon Parma a acceptat să trăiască potrivit regulilor impuse de vechea Constituţiei Regală a ţării. Şi nu a fost simplu. Principesă catolică, a acceptat ca viitorii ei copii - cinci fete - vor fi ortodocşi. Din acest motiv, nici părinţii şi nici fraţii săi nu au avut voie să vină la nuntă.
O viață trăită în exil
Lipsiţi de avere, cei doi tineri au trăit o vreme între Florenţa, unde regina Elena avea o proprietate şi Copenhaga, în Danemarca, la mama Anei. În 1951, cei doi se mută în Marea Britanie, într-un sat din nordul Londrei, unde îşi câştigă existenţa făcând muncă de fermieri. Apar primele fiice: Margareta, Elena şi Irina.
Regele începe să câştige mai bine din 1956 când începe să lucreze ca pilot al companiei aeriene Lear. Aviaţia era o veche pasiune a regelui împărtăşită şi de soţia sa. Lucrează apoi vreme de şapte ani în electronică pentru aviaţie. Se nasc principesele Sofia şi Maria.
În primele decenii de comunism şi exil, regina Ana l-a sprijinit îndeaproape pe rege în eforturile sale de a atrage atenţia Occidentului asupra situaţiei teribile din ţară.
Din 2004 s-au mutat la Aubonne, în Elveția, și au revenit constant în România, după ce s-a putut, mai ales de sărbători și pentru angajamente publice, poposind fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta.
Citiți și: Regele Mihai și Regina Ana, un destin aparte
Regele Mihai I şi Regina Ana au fost cel mai longeviv cuplu regal din istoria României. Regele Mihai a încetat din viață la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, în timp ce regina Ana s-a stins la 1 august 2016, la aproape 93 de ani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
