Traseul refugiaţilor, recreat la Timişoara

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

15 refugiaţi care trăiesc în Timişoara, alături de zeci de români, au parcurs acest traseu care porneşte din zonele de război şi ajunge în Occident. Nu au lipsit vestele de salvare şi o barcă – pentru a aminti de pericolul traversării mărilor, gardurile cu sârmă ghimpată sau corturile.

Cel mai înfricoşător lucru este când trebuie să treacă marea. Pentru că dacă se întâmplă ceva ei nu au unde să fugă. Unul dintre tinerii angrenaţi în proiect este Ali. Are 24 de ani şi este din Siria. În 2015 nu a mai suportat să trăiască în plin război şi a venit în România. Şansa lui a fost să primească o viză de student.

"Era oribil să trăiesc acolo. Nu exista niciun viitor pentru un tip ca mine, nici pentru alţi tineri. Când am avut şansa să plec din Siria legal, să vin aici să studiez, am profitat de ea. Mai ai familie acolo? Da, mai am părinţi şi o soră. Cum este să fi aşa departe şi, presupun, să nu poţi să îi vizitezi? Din păcate, nu pot să-i vizitez şi este oribil să fiu departe de ei", povesteşte Ali Saeedm, refugiat.

Românii, dar şi alţi străini stabiliţi în Timişoara au trăit împreună această experienţă unică.

"Nu cred că este la profunzimea pe care o simt ei atunci când fac acest lucru. Interesant. Ştiai că prin aşa ceva trece un refugiat? Nu. Bănuiam. Mi s-a făcut cumva pielea de găină."

"Nu ştiam, aşa că a fost o experienţă bună că am aflat astăzi. Cred că sunt oameni foarte curajoşi."

Organizatorii au încercat prin acest festival şi să creeze o legătură între timişoreni şi refugiaţii care s-au mutat în oraşul de pe Bega. Să sensibilizeze comunitatea cu privire la situaţia celor din urmă.

"Traseul reprezintă călătoria pe care mulţi refugiaţi o fac în mod regular de câţiva ani. Cu siguranţă mulţi ştim povestea acestora şi am încercat să recreăm puţin din povestea lor. Cumva oamenii să se pună în pielea celor care trebuie să plece din ţara de origine şi poate astfel să dezvolte o empatie care să ducă apoi spre o acceptare şi o toleranţă mai mare", spune Flavius Ilioni-Loga - organizator.

Anul trecut, peste 3.000 de refugiaţi au cerut azil în România. Aproape jumătate dintre ei provin din Siria. În Timişoara, la centrul pentru azil sunt cazaţi în prezent 200 de străini.