Probabil că nu există în România un perimetru aşa de restrâns care să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat. Afirmația îi aparține lui Adrian Andrei Rusu, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în arheologie medievală, și se referă la Țara Hațegului. Depresiunea cuprinsă între Masivul Retezat, Munții Șureanu, Țarcu și Poiana Ruscă oferă călătorului peisaje de vis, construcții medievale, dar și fosile preistorice. Dar ceea ce atrage cel mai mult sunt cele 2 extreme - trecutul și prezentul, adică dinozaurii pitici și zimbrii europeni. Rezervația de zimbri de la Hațeg a fost înființată în anul 1959, cu 2 exemplare, un mascul și o femelă, aduse din Polonia. În timpul zilei, zimbrii trăiesc într-un spațiu de 2 hectare. Noaptea însă, porțile sunt deschise, iar animalele se refugiaza în pădurea din jur, întinsă pe 10 hectare.
„În cei aproape 60 de ani de la existență, rezervația a păstrat cu sfințenie tradiția numelor purtate de zimbri. Fiecare exemplar de aici a avut un nume care a început cu RO, de la România” - Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.
Acum, la Haţeg sunt 7 zimbri: 4 masculi și 3 femele. Omul care îi îngrijește de 20 de ani le este atât de apropiat, încât în urmă cu câțiva ani l-a salvat de la moarte pe micul Romeo.
„El s-a născut în 2009, pe 1 iunie. L-am crescut de la o zi, mamă-sa nu l-o primit, l-am luat și l-am dus la cabană, și l-am crescut cu lapte până în iarna lui 2009, atunci l-am pus în libertate, s-o adaptat ceva mai greoi la grup, pentru că el mă știa pe mine și pe ai mei din familie care veneau cu lapte în fiecare zi la el”, explică Petre Crăciun, administratorul Rezervației de Zimbri.
Anul trecut, peste 250 de mii de turiști au trecut pragul rezervației. Biletul de intrare costă 6 lei pentru adulți și 4 lei pentru copii, elevi și studenți.
„Am fost puțin prin Retezat și dacă tot suntem aici, am zis să vedem și zimbrii, că nu prea îi vezi în fiecare zi 00:05:09:08: muscă: 00:05:12:14: mi-ar plăcea mai mult sî îi văd în sălbăticie, dar dacă doar așa se poate...”
„Par foarte prietenoși aici, nu par deloc periculoși, par niște animale drăguțe.”
„Par blajini, sau nu prea? Par, în spatele gardului par ok.”
Zimbrii nu sunt însă singurele animale pe care turiștii au ocazia să le vadă în pădurea Slivuț.
Căprioarele se plimbă nestingherite printre copaci, fără să fie perturbate nici măcar de prezența oamenilor.
Dacă în vremurile moderne Țara Hațegului e renumită pentru uriașii ierbivori, în urmă cu 70 de milioane de ani aici era o insulă tropicală, populată de crocodili, de zburatoare gigantice și dinozauri pitici. Unici în lume, aceștia din urmă au stat la baza înființării Geoparcului Dinozaurilor. La sediul central din Hațeg, o machetă de dimensiuni reale a balaurului bondoc îi fascinează pe copii.
„E un dinozaur preistoric care a trăit acum foarte, foarte mult timp, are gheare foarte lungi la picioare și dinți foarte ascuțiți și are foarte multe pene”, explică ghidul.
Întinsă pe 1300 de km pătrați, Țara Hațegului oferă şi multe alte atracții turistice. De la capitala statului condus de Traian, Sarmisgetuza Ulpia Traiana, până la biserica de piatră de la Densuș, cea mai veche de acest gen din Europa, foste castele nobiliare și rezervații naturale, Țara Hațegului este un ținut care merită străbătut la pas zile întregi.