Mai bine de 100 de brașoveni cu spirit civic au semnat o petiție prin care atrag atenția autorităților că în apropierea celei mai vechi biserici din oraş se înalţă un bloc de locuinţe care nu respectă normele impuse în zonele de protecţie istorică şi cer să se ia măsuri urgente. Petiţia lor a fost trimisă inclusiv preşedintelui Comisiei pentru Cercetatrea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii din Camera Deputaţilor. Constructorul, evident, se apără. Spune că are toate avizele necesare şi că nu a încălcat nicio normă care vizează protejarea monumentelor istorice.
Demersurile Grupului Civic "Salvaţi Zona Istorică Braşovul Vechi" privesc construirea unui bloc de locuinţe, cu patru niveluri, în aproprierea celui mai vechi lăcaş de cult din oraş. Noua construcţie, spun semnatarii petiţiei, nu respectă arhitectura specifică zonei, ar fi mult prea aproape de monument şi prea înaltă pe lângă clădirile din jur.
"Este vorba de formele pe care le ia această construcţie. Clădirile cu front la stradă sunt datate din 1816 sau mai devreme, aceste clădiri au acoperişuri în două ape, cu frunte teşită, de obicei sunt geamuri rectangulare, mai degrabă înalte decât late şi toate aceste caracteristici nu se regăsesc pe faţada care impactează frontul vizual de pe strada Lungă", Raul Vintilă - iniţiator petiţie.
"Ar trebui să respecte arhitectura, specificul locului, de asemenea, o încărcare pe o astfel de zonă duce la un trafic suplimentar, o încărcare pe o zonă care nu este gândită pentru un astfel de trafic", Mihai Tatu - sociolog
"Toţi vecinii trebuie notificaţi, trebuie informaţi. Cred că este necesar ca toţi să ne uităm în jurul nostru, să vedem ce se întâmplă şi să luăm atitudine", Mihaela Cârstea - Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar Braşov.
"Suntem în zona istorică de protecţie a monumentelor Biserica Sfântul Bartolomeu, zonă în care clădirile nu trebuie să aibă mai mult de două etaje. Clădirea în construcţie respectă această normă, discutabilă fiind doar prezenţa mansardei", Sorina Secelean - reporter Digi24.
Activiştii au semnalat problema la toate autorităţile competente. Au ajuns şi la Inspectoratul de Stat în Construcţii Braşov, printr-o sesizare făcută în luna august. De-abia zilele acestea au primit un răspuns.
"Discuţia este legată de faptul dacă în zona respectivă se poate construi P+2+mansardă sau P+2+pod. Vom ţine cont şi de punctul de vedere al Inspectoratului de Stat în Construcţii şi, în următoarele zile, municipalitatea va transmite un răspuns tuturor, atât celor care au sesizat cât şi Inspectoratului de Stat", Sorin Toarcea - purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.
Constructorul, bineînţeles, se apără şi spune că nici măcar o cărămidă din zid nu a fost aşezată fără aprobările necesare şi fără să fie respectate normele de construcţie care se impun în această zonă..
"Răspunsul lor priveşte Primăria, autoritatea emitentă a autorizaţiei, pentru că noi am făcut exact ce scrie în autorizaţiei", Traian Stanimir - beneficiarul lucrării.
"Autoritatea emitentă, când a analizat documentaţia, s-a gândit la faptul că nu excede nicicum legislaţia în vigoare dacă se mansardează pe timpul execuţiei. Regimul de înălţime al zonei este clar: 14 metri. Noi avem 12 metri 80", Vasile Nechita - administrator firmă de construcţii.
Constructorul nu a deschis şantierul până când lucrarea nu a fost autorizată de Primărie. La rândul ei, în astfel de cazuri, Primăria nu dă aviz favorabil decât după acceptul Direcţiei pentru Cultură care, în acest caz, susţine că lucrarea nu are deocamdată nicio meteahnă.
"Am fost la faţa locului, am constatat că se lucrează, deocamdată, în regulă. În certificatul de urbanism este P+2E+M, ceea ce se şi construieşte. Este o mansardă până la urmă, aceea, sau un al treilea etaj, mascat într-o falsă mansardă? Este o mansardă, din punctul nostru de vedere", Ruxandra Ştefan - director executiv interimar la Direcţia pentru Cultură Braşov
Blocul ar urma să aibă 29 de apartamente cu două şi trei camere, dispuse pe două etaje şi la mansardă. Subsolul a fost conceput ca parcare subterană. Construcţia a început în primăvara acestui an. Petiţionarii spun ca nu se opresc cu demersurile şi au cerut Prefecturii anularea în contencios-administrativ a autorizaţiei emise de Primărie.
Reporter: Sorina Secelean
Operator: Mihai Stan