Exploatări noi de resurse minerale, în inima parculilor naturale și ariilor protejate din România. Este, pe scurt, conținutul unei inițiative legislative de la Senat. Propunerea a obținut deja aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și mai multor comisii parlamentare. Organizațiile de mediu contestă însă inițiativa, pentru că ar pune în pericol grav echilibrul ecologic al ariilor protejate și sunt decise să se adreseze instanțelor de judecată, pentru a opri aplicarea ei.
Iniţiativa legislativă aparţine deputatului ALDE de Vâlcea Dumitru Lovin. A ajuns la Senat pe 5 aprilie 2017. Proiectul modifică o Ordonanţă de Urgenţă din 2007, astfel încât să fie posibilă scoaterea unor terenuri din ariile protejate, pentru exploatări de resurse minerale, în baza unor licenţe anterioare anului 2007. Adică exact anului în care România a aderat la Uniunea Europeană şi şi-a asumat protejarea acestor colţuri de Rai ale naturii drept politică de stat.
"Licenţele existente nu au putut fi valorificate până la data prezentei iniţiative legislative, după declararea statutului de arie naturală protejată (...) Situaţia trebuie rezolvată, exploataţiile miniere au fost închise sau sunt în pericol de a fi închise. Resursele minerale nu mai pot fi exploatate. Impactul economic şi social este mare", sursa: www.senat.ro
"Iniţiatorii petiţiei atrag atenţia asupra unui principiu enunţat în mod explicit chiar în ordonanţa din 2007, acela potrivit căruia instituirea regimului de arie naturală protejată primează în raport cu orice alte interese, inclusiv cu cele de natură economică", Claudiu Loghin, reporter Digi24.
Dacă o astfel de iniţiatică ar deveni realitate, hectare întregi din parcurile naturale ar putea deveni teren de exploatare pentru piatră, cărbune, sare, ape minerale sau alte resurse din această categorie.
"Dacă noi vrem să ne plimbăm printre basculante, dacă noi vrem să vedem betoane turnate prin albiile râurilor, atunci poate că putem fi de acord, dar nu cred că este cazul", Liviu Cioineag, director ex. Federaţia Coaliţia Natura 2000.
"Ne gândim la explozii, transport, poluare, dar trebuie să vă gândiţi că această poluare nu acţionează numai local şi, spre exemplu, dacă am avea o carieră în mijlocul unei arii naturale protejate, poluarea se va extinde pe kilometri şi zeci de kilometri, de jur-împrejur", Mihai Zotta, director tehnic Fundaţia Conservation Carpathia.
Federaţia Coaliţia Natura 2000, o reţea a organizaţiilor de mediu, a iniţiat o petiţie, prin care încearcă să oprească actul care deschide poarta exploatării de resurse minerale în ariile protejate.
"Dacă decizia ta este să dai înapoi, atunci ok, hai să nu mai desemnăm suprafeţe protejate în zonele alea, că sunt nişte licenţe de exoploatare, înseamnă că pentru tine, componenta economică e mai importantă decât cea naturală, ceea ce încalcă propria ta lege. Ca şi români, ce dorim de la statul nostru? Vrem să exploatăm peste tot, orice, oriunde, nu contează ce sacrificăm sau vrem să fim responsabili faţă de anumite valori, chiar cu nişte pierderi economice? Pe care statul, din banii mei, ai tăi şi ai colegului tău ar trebui să îi compenseze pe proprietari", Tiberiu Chiricheş, director Fundaţia Pro Park Braşov.
Iniţiativa este semnată de 33 de parlamentari. Cinci dintre aceştia sunt deputaţi PSD şi ALDE de Vâlcea. Nu întâmplător, spune unul dintre specialiştii care au înfiinţat Parcul Naţional Buila - Vânturariţa. Motivul iniţiativei este, spune el, direct legat de interesele pentru extinderea unei cariere de calcar în aria parcului naţional.
"Iniţiatorii sunt parlamentari vâlceni şi au fost foarte multe discuţii în decursul timpului, vizavi de această speţă, pe care au încercat să o rezolve, politicienii mă refer, de multe ori politic până acum, cu interpelări şi alte pârghii politice şi acum au găsit această variantă, de a încerca să o rezolve la scară naţională. Nu poţi să dai o lege cu caracter naţional, ca să rezolvi nişte situaţii punctuale. Impactul va fi că vom avea nişte arii protejate din care se vor decupa anumite suprafeţe, uneori ajungând la parcuri naţionale de tip şvaiţer, în care ai o arie protejată cu nişte găuri industriale în mijloc", Florin Stoican, fondator Parcul Naţional Buila - Vânturariţa.
Proiectul legislativ a primit, pe 11 mai 2017, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. Poterivit site-ului web al Sentatului, Guvernul nu şi-a exprimat până acum punctul de vedere asupra acestui proiect. Deputatul care a initiat modificarile legislative spune că guvernul nu a ţinut cont în 2007, când a delimitat ariile protejate, că ăe teritoriul lor fusesera acordate licenţe de exploatare a minereurilor sau rocilor. El susţine că ariile nu vor fi afectate pentru că cei care au licenţe de exploatare vor da la schimb alte suprafeţe.
"Această suprafață trebuie să o dea în schimb suprafeței scoase din aria protejată și trebuie să fie pe grănăţuirea ariei protejate. Trebuie sa acorde o marjă de siguranță de 100 de metri într-o parte și în alta pentru exploatare pentru a proteja aceasta arie protejată", Dumitru Lovin, inițiatorul actului normativ.
"Vom merge până la capăt în procesul acesta şi nu ne vom opri doar la a ataca statul român, ci chiar să atacăm persoanele care au iniţiat această lege, pentru că încalcă total, din punctul nostru de vedere, principiile de guvernare a statului nostru ", Tiberiu Chiricheş, director Fundaţia Pro Park Braşov
Proiectul este afişat pentru consultare, pe siteul Senatului, până în data de 4 noiembrie 2017.
Reporter: Claudiu Loghin/Operator: Dan Dascălu
