Au trecut 27 de ani de la Revoluţie şi nici acum Timişoara, oraşul unde s-a născut democraţia în România, nu are încă un muzeu care să onoreze evenimentele din acel decembrie sângeros. Autorităţile locale îşi doresc un muzeu al Revoluţiei la fosta garnizoană militară din Piaţa Libertăţii, ba chiar Ministerul Culturii pare dispus să investească în acest obiectiv. Problema este că instituţiile care au deţinut imobilul de-a lungul timpului şi cele care ar putea face posibilă deschiderea muzeului nu reuşesc să descâlcească birocraţia şi să ajungă la un consens... „Aceasta este fosta garnizoană a Timişoarei, iar aici Ministerul Culturii este dispus să investească 3 milioane de euro pentru deschiderea Muzeului Revoluţiei. Însă nu deţine clădirea şi neînţelegile dintre instituţiile statului blochează proeictul” - Caterina Ledrer, reporter Digi24 Timișoara.
În urmă cu un an, Ministerul Apărării Naţionale preda fosta garnizoană Consiliului Judeţean Timiş, cu condiţia să renoveze clădirea şi să ofere apoi aici 1.600 de mp pentru activitatea Centrului Militar Zonal. Administraţia judeţeană nu a renovat imobilul şi nici nu dispune de alte spaţii pentru structurile militare. A intrat pe fir Primăria Timişoara, care a identificat suprafeţele necesare Centrului Militar Zonal, astfel încât să poată fi realizat transferul. Acestea nu corespund însă standardelor Armatei, potrivit autorităţilor judeţene, pentru că nu sunt poziţionate la parter şi nu au suficiente căi de acces. Aşa că nici Ministerul Culturii nu poate prelua clădirea, dacă nu se găsesc spaţii conforme pentru structurile militare.
„Prin lege, centrul militar zonal tebuie să funcţioneze în spaţii speciale. De aceea ce a pus la dispoziţie Primăria Timişoara, am şi văzut protocolul semnat de structurile militare, nu respectă legea”, eplică Sorin Grindeanu, președintele CJ Timiș.
„Am pus cele mai bune spaţii pe care le avem la dispoziţie, nu sunt corespunzătoare. Dacă MApn nu se va ţine cuvânt să dea clădirea Ministerului Culturii, Timişoara va rămâne fără muzeu al revoluţiei”, admite Nicolae Robu, primarul Timișoarei.
Aşa se face că, la aproape trei decenii de la Revoluţie, autorităţile caută încă soluţii pentru deschiderea unui muzeu adevărat, care să onoreze evenimentele petrecute la Timişoara în decembrie.
„Aici, în 17 dece mbrie, în această piaţă au fost împuşcaţi primii demonstraţi. Din punctul meu de vedere tot ce se întâmplă are o logică: logica prin care vechile structuri încearcă să dovedească că aici în 89 nu a fost o mişcare revoluţionară, ci a fost opera agenţiilor străine”, susține Adrian Kali, revoluţionar.
„Mai mult, că am stat ca fraierii acolo în faţa Operei în genunghi. Mai ţii minte cum am stat? Dar nu e prea târziu, poate?! Acest lucru trebuie făcut cu mult înainte”.
Problema este că banii puşi la bătaie de Ministerul Culturii reprezintă un credit luat tocmai pentru astfel de obiective şi ar fi trebuit să fie cheltuiţi chiar începând de anul acesta.