Magna Curia, palatul renascentist transformat în muzeu
Împreună cu Cetatea Devei, atestată documentar în anul 1269, Palatul Magna Curia întregea domeniul denumit odionioară Curtea cea Mare. Prima faza de construcție a palatului datează de undeva de la mijlocul secolului al 15-lea, dar datele documentare oficiale au apărut abia mult mai târziu.
„De-a lungul secolelor, castelul Magna Curia a fost locuință pentru unele dintre cele mai importante familii din zonă. Prima atestare este din anul 1590. Atunci aici a locuit, împreună cu familia, comandantul armatei Transilvaniei” - Andrada Velciov, reporter Digi24 Timișoara.
„Era locul în care stăteau stăpânii domeniului, puteau să fie de la principi, guvernatori ai Transilvaniei sau voievozii, când aveau treburi în zona Devei”, povestește Daniel Iancu, purtătorul de cuvânt al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
În anul 1918, castelul a trecut în proprietatea statului român, iar două decenii mai târziu aici a fost amenajat muzeul de istorie al județului Hunedoara, devenit în timp Muzeul Civilizației Dacice și Romane. Între 1997 și 2005, clădirea a fost restaurată, reabilitată și conservată.
„Este foarte bine întreținut, este unul dintre cele mai importante clădiri de acest gen din Transilvania face parte dintr-o tipologie a castelelor din Transilvania, iar pentru zona noastră este unul dintre cele mai importante”, continuă Daniel Iancu.
În curtea exterioară a Palatului Magna Curia a fost amenajat în urmă cu 4 ani un lapidariu care conține sute de piese, obiecte și statui din perioada antichității. Este cea mai completă expoziție în aer liber din țară, în care se regăsesc vestigii și de acum 5000 de ani, din epoca bronzului.
„Cea mai mare colecție de statui funerare romane din întreaga țară. Faimoasele blocuri dacice cu cartuș și litere grecești, inscripții cu dedicații pentru zei sau o inscripție mai specială cu o dedicație în care se regăsesc atât zei romani, cât și zei orientali sau egipteni”, adaugă Cristina Mitar, arheolog.
Piesele de rezistență ale lapidariului sunt statuile vechi de mii de ani, scoase la lumină de arheologi din zona de nord a județului și care, cel mai probabil, au fost pietre funerare pentru cei care lucrau la exploatările aurifere din munții Zarandului.
„Este vorba despre personaje masculine, care au o anumită meserie, mineri. Sunt reprezentate la centură uneltele specifice acestei meserii. Aceste personaje trebuie să fi avut un statut social cu totul deosebit”, continuă Cristina Mitar.
Interiorul clădirii este la fel de impresionant ca și exteriorul. Sălile care păstrează influențe renascentiste și baroce găzduiesc acum diferite expoziții. În cele destinate științelor naturii sunt expuse de la fosile de dinozauri pitici, unici în lume, existenți doar în Țara Hațegului, și mandibule de balene sau carapace de broaște țestoase, până la primii zimbri care au trăit în rezervația din județ. Etajul este dedicat expozițiilor tematice. Una dintre ele îmbie la incursiuni dacice în spațiul virtual.
„Îmbină o expoziție clasică, modul de prezentare a pieselor într-un muzeu cu tehnica modernă, mai ales tehnica 3d, tehnica de a vizualiza și de a interacționa cu piesele scanate 3D. Sunt propuneri de reconstituire a câtorva clădiri care au fost cercetate în zona Sarmisegetuza Regia, dar sunt și o parte din cele câteva sute de piese scanate, și acestea nu sunt reproduceri, sunt chiar piesele reale”, explică Oana Tutilă, arheolog.
Cine ajunge la muzeu nu are cum să nu viziteze și Cetatea Devei, la poalele căreia se află. Cetatea a fost recent restaurată, iar din primăvară și până acum a fost vizitată de peste 150 de mii de turiști. Accesul se poate face și pe jos, dar și cu telecabina. Și, dacă doresc să rămână în atmosfera medievală, turiștii pot da o fugă până la Hunedoara, la doar 20 de km distanță, unde Castelul Corvinilor primeşte vizitatori în fiecare zi a săptămânii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
