Emilian Andreici a aflat în urmă cu peste șapte ani că suferă de hepatita C. Doi ani a stat pe listele de aşteptare pentru a primi medicamentele compensate, apoi a urmat un tratamente cu interferon. Nu a dat rezultate, însă, astfel că, după câteva luni de pauză, a început tripla terapie: ”Am reintrat la tratament, într-un alt program, unul care a dat rezultate până la urmă. Tripla terapie, aşa-numită, în care am continuat cu vechiul tratament ribavirină, interferon, la care s-a mai adăugat un tratament”.
Noul tratament urmat de bărbat l-a vindecat de hepatita C, în urmă cu trei luni. Pacientul este nevoit însă să se trateze acum pentru o boală a tiroidei, pe care bănuieşte că ar fi dobândit-o în urma tratamentelor care n-au dat rezultat în cazul hepatitei. În România, bolnavii de hepatita C se tratează de ani de zile cu aceleaşi medicamente, fără să beneficieze de altele noi.
”În momentul de faţă nu beneficiază şi aşteptăm noile liste de compensate şi gratuităţi, să vedem ce medicamente vor fi incluse ca să ştim cum să imaginăm scheme terapeutice”, spune Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului „Matei Balş" din Bucureşti.
Timişul este unul dintre judeţele cu un număr ridicat de pacienţi cu hepatita C. Mulţi dintre ei sunt încă pe listele de aşteptare pentru a primi medicamente. ”Mare parte dintre ei au fost trataţi sau sunt în tratament acum cu interferon şi ribavirină, ceea ce este tratamentul standard acum. Parte dintre ei sunt pe listele de aşteptare pentru noile molecule și avem şi o parte de pacienţi naivi, deci pacienţi netrataţi încă, care doresc să intre direct pe tratamentul fără interferon şi fără ribavirină”, ne-a declarat Voichiţa Lăzureanu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor-Babeş" din Timişoara.
Specialiştii participanţi la congres au atras atenţia şi asupra unor posibile cazuri de infectare cu virusul Ebola, care ar putea apărea şi în România. Ţara noastră va fi pregătită pentru tratarea unor astfel de pacienţi abia peste un an şi jumătate.
”Am câştigat la nivelul Institutului „Matei Balş" un program cu fonduri europene pentru construirea unei facilităţi în sistem de biosiguranţă 4, tocmai pentru această categorie de pacienţi. Acest sistem va fi gata la sfârşitul anului viitor”, precizează Adrian Streinu-Cercel.
Practic, pacienţii cu astfel de virusuri vor fi trataţi într-un spaţiu care nu permite ieşirea aerului contaminat. În Europa Centrală şi de Sud-Est nu există în acest moment un astfel de laborator.
reporter: Maria Rohnean
operator: Viorel Jiva
editor web: Călin Țenche