”Numai asa, câteva floricele. Şi frunze, cele mai frumoase frunze trebuie luate, da?” Pentru ca ouăle să fie colorate, dar şi cu model, înainte de a le vopsi, cei mai mici copii din sat culeg cu grijă plante ce ulterior vor face ca ouăle să pară pictate.
”Am trifoi cu 4 foi”, - Şi ce faci cu el? ”Punem modele pentru ouă”. Pe fundalul unui cântec religios, interpretat chiar de tinerii artişti, fiecare ou este învelit cu măiestrie într-un ciorap, cu tot cu frunzele sau florile culese.
”După ce am legat oul, o să îl punem în oala cu foile de ceapă. Acolo o să fiarbă, cu sarea şi cu oţetul”. După câteva zeci de minute, ouăle sunt scoase din apă gata vopsite, se lustruiesc cu slănină şi devin numai bune de pus pe masa de Paşti.
”De aici, o parte din ouă ajung la prescurăriţa satului. Este cea mai în vârstă văduvă din localitate şi, conform tradiţiei, de câteva decenii e cea care prepară prescurea ce se va transforma în noaptea de Înviere, în Sfintele Paşti”, ”Am venit să vă aducem ouăle, şi am venit după prescură. Uitaţi ouăle”.
Imediat după ce primesc pâine preparată în casă, tinerii pornesc spre biserică, unde slujba este deja începută. Aici, preotul o va sfinţi, iar duminică o va împărţi credincioşilor.
Tot în Joia Mare, băieţii satului bat cu măiestrie toaca. Sunetul este îndemul pe care tinerii îl fac enoriaşilor, să vină la rugăciune.
reporter: Adina Iriza
operator: Mihai Pop
editor web: Călin Țenche