Praful fin, antrenat de pe cele 120 de hectare ale acestui depozit de deșeuri miniere de fiecare dată când vântul se intensifică, devine sursă de poluare nu numai pentru malul românesc al Dunării, ci și cel sârbesc, afectând localitățile Moldova Nouă, Moldova Veche, Măcești, Coronini și Pojejena, dar și Veliko Gradiște, Srebreno Jezero, Vinci și Pozezeno.
Comisia Europeană a declanșat în februarie 2014 procedura de infringement împotriva României pentru acest caz de poluare, însă autoritățile nu au făcut nimic pentru ecologizarea iazului, iar cei care au de suferit sunt locuitorii din zonă.