Ionel Tomoni suferea de luni bune de o afecţiune gravă a prostatei. Medicii i-au spus că operaţia este necesară, pentru că boala avansează repede, iar complicaţiile sunt majore. Intervenţia nu a durat mai mult de o jumătate de oră, iar în trei zile pacientul va putea părăsi spitalul.
Ionel Tomoni, pacient: "A trecut operaţia, a fost uşoară, zic eu. Uşoară mi s-a părut mie. Voi pleca repede de aici, sper să fie aşa, să nu stau mult, să nu se petreacă complicaţii, ceea ce nu cred că o să fie, după care o să merg acasă şi bucuria mare sunt nepoatele mele".
Intervenţia a fost transmisă în timp real în sala de curs a Simpozionului Internaţional de Endourologie, unde medicii din afara României au putut să urmărească modul în care se operează în prezent în Timişoara.
"Ceea ce înseamnă investiţie iniţială grea, uneori dificil de obţinut, se recompensează şi-apoi după câteva luni deja eşti în partea cealaltă, în care, practic, aparatura îţi permite un lucru formidabil: integrarea imediată a bolnavilor în societate", declară Petrişor Geavlete, medic primar urolog în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă "Sfântul Ioan" din Bucureşti.
Deşi Timişoara se mândreşte cu medici buni şi tehnicile utilizate, aceştia se lovesc în permanenţă de obstacolul lipsei banilor, atunci când vine vorba de inovare. Pentru o singură intervenţie modernă, materialele sanitare, fără tăietura clasică, ajung să coste chiar şi 3.000 de euro.
"Ce ne lipseşte? Ca întotdeauna, banii! Banii pentru instrumente, pentru dispozitive care sunt de unică folosinţă, pentru că lumea trebuie să ştie: medicina de mare performanţă este o medicină scumpă", ne spune prof. Viorel Bucuraş, şeful Secţiei de Urologie a Spitalului Judeţean din Timişoara
Iar, cum Spitalul Judeţean nu dispune de buget în acest sens, speranţele medicilor se leagă de sponsorizările şi fondurile primite de Universitatea de Medicină. Lipsa banilor este, de altfel, conform specialiştilor din străinătate, singura diferenţă dintre medicina practicată în ţara noastră şi cea de peste hotare.
Burak Turna, medic specialist urologie, Turcia: "Toate aceste proceduri minim-invazive se bazează pe echipamente şi tehnologie. Dacă cineva va investi în echipamente şi tehnologie, cred că va fi un beneficiu pentru îngrijrea pacienţilor cu afecţiuni urologice".
Dacă, în România, doar jumătate dintre intervenţiilor din urologie sunt minim-invazive, ţările dezvoltate au renunţat aproape în totalitate la metoda clasică, una care e aplicată la până 20 de pacienţi pe an.
Reporter: Maria Rohnean
Operator: Mihai Pop
Editor Web: Răzvan Bulacu