Nimic nu s-a schimbat de foartă multă vreme în obiceiul păstrat de sătenii din Cerişor. Ziua de Rusalii este cel mai bun moment în care oamenii se pot ruga pentru rodul pământului şi pentru culturile lor. Prima dată, sătenii mergg la biserică, iar de acolo, pe jos, se îndreaptă spre ţarină, adică locul în care preoţii ţin slujba pentru un an agricol bogat:
”Ăsta îi obicei de când îi lumea, aşa ne-am pomenit noi, cu obiceiul în ţarină, şi cu costumul în ţarină ne-am pomenit noi”,
”Pentru grădini, pentru animale, pentru toate, să nu le părăsim”, - Este o obicei vechi? ”Da, demult, demult, de sute de ani”,
”Veneam aici în ţarină pentru că sfinţea hotarul, holdele”.
Pentru nimic în lume, sătenii nu ar merge la slujbă îmbrăcaţi altfel decât în straie pădureneşti. Costumele populare au ţesute pe ele motive unice şi sunt confecţionate manual:
”E o mândrie pentru noi, ştim că suntem foarte apropiaţi ca şi port de daci, portul miresei cel puţin este cel mai apropiat de cel al femeilor dace care se regăsesc pe Columna lui Traian, şi îl păstrăm cu mândrie şi încercăm să nu se uite lucrurile astea, îmbrăcând copiii”.
După slujbă, în Cerişor începe petrecerea. Hora, la care participă nu doar tinerii, ci şi bătrânii din sat, se încheie abia atunci când se lasă seara.
Secretul plăcintei pădurenești. Rețeta, transmisă din generație în generație, încă de pe vreme dacilor
Reporter: Andrada Velciov
Operator: Tiberiu Mariş
Editor web: Călin Țenche