La prima vedere, Bogdan pare un copil normal. Se joacă, râde, se bucură, aplaudă. Are doar 8 ani, însă duce pe umeri o povară greu de închipuit pentru oricare dintre noi. Nimeni nu înțelege încă de ce, în urmă cu mai bine de un an, copilul a dispărut de la gradiniță și a ajuns într-un CAP din satul în care locuiește. Acolo unde a căzut pradă patrupedelor înfometate. De atunci, viața lui și a familiei s-a transformat într-un coșmar.
Cea care resimte cel mai bine drama micuțului este mama. Îi înțelege foarte bine și pe parinții lui Ionuț, băiețelul omorât saptămâna trecută. Nu reușește însă să accepte că autoritățile nu iau nicio măsură. La locul tragediei stau acum afișe cu "Atenție, caine rău!", și niște porți larg deschise. Aceleași porți stăteau deschise și în urmă cu un an și jumătate, când toți câinii din interior s-au năpustit asupra lui Bogdan.
Imediat după incident, băiatul a ajuns la Spitalul de Copii ”Louis Țurcanu”, în stare critică, cu șanse minime de supraviețuire. Lupta sa pentru viată i-a surprins chiar și pe medici, care l-au externat cu nu mai puțin de 23 de diagnostice.
"A fost vorba despre lezarea unor porțiuni importante ale corpului, începând de la față și mergând până la partea de jos, pe peretele abdominal, cu afectarea organelor genitale. A fost, din câte ne amintim, unul dintre cele mai grave și mai impresionante cazuri întâlnite", își amintește Mihai Gafencu, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Copii "Louis Țurcanu" din Timișoara.
Pentru mutilarea pe viață a copilului, nimeni nu plătește. În timp ce părinții lui Bogdan se străduiesc să strângă bani pentru tratamente, dosarul de judecată se plimbă în instanță, de la o instituție la alta, fără niciun verdict. Întrebarea cu care se trezesc în fiecare dimineață părinții lui este câți oameni trebuie să mai moară în România din cauza câinilor, pentru ca lucrurile să se schimbe.
reporter Adina Iriza
operator Viorel Jiva
editor web: Răzvan Bulacu