Litere de plumb în era tehnologiei. Recondiționarea unei cărți vechi pornește de la 50 de euro

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

”Este făină fiartă, cu asta lipim litera de legătorie. Acum o punem să se usuce, să se încălzească. Acuma imprimăm cu o folie de aur”. Iar în câteva minute modelul e imprimat. Așa lucrează Gheorghe Bica de aproape jumătate de secol, căci a început să mânuiască literele din plumb când avea doar 15 ani. Acum își arată măiestria în micul atelier de la Universitatea Politehnica.

”Totul am furat, tot ceea ce fac eu în ziua de astăzi am furat meseria, mi-a plăcut și eram dornic să văd și eu cum leg un caiet, o carte”, spune Gheorghe Bica, tipograf.

”O foarte bună lecție de istorie mai ales că noi suntem tineri și aceste lucruri rar avem ocazia să le vedem”.

Iar Gheorghe Bica e mulțumit că într-o lume a tehnologiei și intr-un secol al vitezei, mai sunt tineri cărora metodele vechi de peste 100 de ani, prin care prinde viață o carte, li se par interesante.

”Tot litere vedeți, diferite caractere asta folosesc eu la aurit”,
”Ne-a arătat de la cum se taie cum se imprimă, cum se aleg coperțile, absolut tot”,
”Această carte, Luceafărul, a fost tipărită în 1983, din inițiativa profesorului Ion Iliescu. S-au făcut 100 de exemplare”.

Timișoreanul selectează din miile de litere din plumb pe acelea care se potrivesc stilului cărții. Acum, de exemplu, recondiționează Codul Bunelor Maniere de la 1915, piesă de muzeu.

”Am o carte veche credeți că se poate recondiționa să arate un pic mai bine. Cam distrusă, dar se poate”.

Poate dura chiar și două săptămâni pentru ca o carte de colecție să fie readusă la viață, iar prețul pentru recondiționarea unei cărți pornește de la 50 de euro. Reprezentanții Politehnicii se mândresc acum cu atelierul care păstrează vechile metode de tipar.

”E istorie, dar o menținem vie. Oferim și servicii de recondiționare de carte veche. Deși după cum vedeți avem mașini de ultimă generație, avem un respect deosebit față de tradiție”, spune Iris Mihai, reprezentant al Universității Politehnica Timișoara.

Chiar și așa, Gheoghe Bica are un singur regret: ”Păcat că această meserie se va pierde cu timpul, ăsta îi adevărul”.

Reporter: Vlad Ungar
Operator: Adrian Ionescu
Editor web: Călin Țenche