”Am introdus în amândouă lămâile o monedă de 50 de bani care este din cupru şi are o energie pozitivă. Iar în cealaltă parte a lămâii a fost montat un cui din zinc cu energie negativă. Datorită sucului gastric şi combinaţia metalelor cu energie pozitivă şi negativă ele formează o tensiune, după cum vedeţi, putem încărca ceasul”. Astfel că lămâile pot ţine loc oricând bateriilor. Pentru a alimenta aparate mari e nevoie însă de o ladă întreagă.
”Cum aprinzi becul acasă la tine? Prin întrerupător. Apeşi pe buton şi s-a aprins, ei, aici îl aprindem cu chibrit, da? Îl stingem tot cum am stins chibritul, suflăm. Suflă pe el.S-a stins”.
Laboratoarele de fizică s-au dovedit neîncăpătoare pentru sutele de timişoreni care le-au trecut pragul, la noaptea cercetătorilor. Cei mai curioşi au fost tot cei mici. - Ce ţi-a arătat el aici? ”Păi senzorul de lumină dacă vede lumină se aprinde”, ”Eu care nu ştiu fizică, da, îmi place”, Am venit pentru experinţe... experimentele ştiinţifice, mă rog”.
Şi chiar dacă pe cer nu au fost nori de furtună, timişorenii care au ajuns la Noaptea Cercetătorilor au avut parte de fulgere: ”E acelaşi fenomen care e şi în natură”.
”Noi încercăm să le stârnim curiozitatea cu lucruri noi pentru că ştiinţa este mama tuturor lucrurilor pe care le palpăm”, ne-a precizat Mihai Lungu, conferenţiar la Universitatea de Vest Timişoara.
Noaptea cercetătorilor a ajuns la cea de a treia ediţie la Timişoara, iar experimentele s-au întins până aproape de miezul nopţii.