La un pas de Occident, ca pe vremea habsburgilor 

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

John Malkovich joacă din nou la Timișoara, cu casa închisă

Accident grav între un camion și un microbuz pe autostrada A1. Două persoane au fost duse la spital

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

„Ca să putem merge în partea aia, în spate lăsăm mai lung, apa care lovește în lateral merge toată în spate și pe el îl împinge în față”, explică cel ce conduce bacul în fiecare zi.

Bacul e soluția pe care au gasit-o habsburgii atunci când administrau Banatul, soluție care este și astăzi convenabilă. Și acum, bărbații din Igriș, îndeplinesc, pe rând, funcția de luntraș. De serviciu, l-am găsit pe domnul Mihai, mândru că duce tradiția mai departe.

„Cu GPS  [… ] dacă bagă o scurtătură, îl bagă pe aici și când ajunge omul s-a gătat drumul, unde-i drumul?! Păi drumul iacătă-l, ăsta e. Au trecut, au venit și cu animale cu oi aici, am băgat o sută de oi, am băgat portarii la capăt să nu sară oile în apă și le-am trecut și pe alea”, povestește Mihai Gheța, luntraș.

„Peste o mie de oameni din satul Igriș depind de mecanismul vechi de peste 200 de ani, își transportă cu bacul mașinile, tractoarele și căruțele. Pluta poate suporta până la 10 tone” - relatează Vlad Ungar, reporter Digi24 Timișoara.

„Eu am trecut la Nădlac de multe ori. Un pod... plutitor”, spune un localnic.

„E nevoie să treci, pentru că nu sunt mijloace de transport și n-ai cum să treci, numai așa”, completează un altul.

„Nu am avut pod niciodată, dar sunt proiecte pentru pod”, concluzionează încă un localnic.

De mai bine de o sută de ani podul de piatră e doar pe hârtie și acolo pare să rămână și în  viitor. 

„Sunt proiecte, chiar s-au trasat pentru realizarea caietelor de sarcini și în vederea documentației, în vederea obținerii finanțării. Principala instituție care se ocupă este Consiliul Județean Arad”, povestește Viorel Popovici, primarul comunei Sânpetru Mare.