Istorie umbrită de hypermarket 

Caz de sclavie într-un aprozar din Cluj-Napoca. Proprietarii, arestați pentru trafic de persoane

Polițist din Dolj, cercetat disciplinar după ce a devenit agresiv cu un martor care filma intervenția autorităților la un accident

Adolescent bătut și umilit de un alt minor, în Cluj. Mai mulți martori au asistat fără să intervină

Scandal la biserica din Oradea unde slujește Ciprian Mega. Poliția a intervenit după ce preotul s-a opus înlocuirii sale

Peștii din Marea Neagră, în pericol din cauza pesticidelor din agricultură. Rezultatul șocant al cercetătorilor

A început emiterea cărților de identitate cu cip. Cum arată noile buletine

A fost semnat contractul pentru cel mai scump tronson de autostradă din România. Cât costă și când trebuie să fie gata

Bătaie cu bâte la Spitalul din Târgu Jiu: răniți după o răfuială în stradă, cei implicați au continuat scandalul la Urgențe

Bărbat acuzat că a lovit o femeie gravidă, pe stradă. S-a predat la Poliție după ce fotografia sa a apărut în spaţiul public

În anul 1908, pe poarta fabricii din la Timişoara, ieşea prima pereche de ciorapi producţie proprie. În clădirile ridicate de arhitectul Szekely Laszlo la începutul secolului trecut au muncit, în decurs de aproape 100 de ani, mii de oameni. Activitatea nu a fost întreruptă niciodată, nici măcar de naţionalizarea din 1949 sau de privatizarea din 1990. Însă, în 2009 fabrica a început să înregistreze pierderi şi, în scurt timp, a intrat în insolvenţă, apoi în faliment, iar utilajele s-au oprit pentru totdeauna.

Acum...

„Locul atelierelor unde se confecţionau ciorapi a fost luat de un hypermarket. Şi, pentru că inverstitorii au fost obligaţi să păstreze două din corpurile fostei fabrici, acum modernul centrului comercial se îmbină cu elemente arhitecturale vechi de peste 100 de ani” - Caterina Ledrer, reporter Digi24 Timișoara.

Ministerul Culturii a inclus doar o parte a fabricii în lista monumentelor istorice. Aşa că, în loc a apărut hypermarketul, chiar dacă vorbim de o zonă de protecţie. Iar noua construcţie nu este deloc în armonie cu arhitectura zonei.

„În stilul zonei, evident nu este, iar îmbinarea este una total nefericită. Demolarea a fost o mare greşeală pentru că fabrica a fost un simbol pentru Timişoara. Nu înţeleg de ce nu s-a putut păstra, atât timp cât în Germania, în unele oraşe rase pe timpul războiului, au fost restaurate păstrându-se faţadele. Şi în spatele faţadelor istorice s-au construit clădiri complet noi. Dar tu de afară nu îţi dai seama că este o clădire nouă în spatele faţadei”, explică arhitectul Valentin Luca.

Apariţia noii clădiri împarte locuitorii din zonă în două:

„E bine că în cartierul ăsta, Fabric, de când sunt eu aici de 50 de ani, nu prea avem niciun magazin aşa mai prezentabil”, spune un localnic.

„E bine că s-a păstrat ceva vechi. În rest s-a cam distrus tot ce ţinea de istoria oraşului”, este de părere un altul.

„Cât s-o lucrat o fost cum o fost, dar după ce s-o închis o ajuns o paragină. Normal că acum o schimbat cumva aspectul zonei”, este de părere un alt timișorean.

Primarul Timişoarei este mulţumit de invesiţie şi nu regretă că a dispărut o bucată din istoria industriei oraşului.

„Nu cred că poate arăta mai rău decât arătau nişte ruine fără valoare arhitecturală şi fără valoarea pe care încearcă unii să o dea la o fabrică de la trecerea dintre secolele 19 şi 20. Asta e performanţă, că în Timişoara am avut fabrică de ciopari în acele vremuri? Domle, să ne lăudăm că dacii au făcut ciorapi, cu asta ne putem lăuda”, spune și Nicolae Robu, primarul Timișoarei.

În Timişoara au mai fost demolate alte două foste fabrici, iar în locul ruinelor se construiesc mall-uri. În plus, investitorii vor să transforme în complexuri de birouri sau magazine fostul abator şi fosta Întreprindere Poligrafică Banatul.

Reporter: Caterina Ledrer

Operator: Dan Petcu