Are trăsături de filipinez, însă George se simte român. Trăieşte de 14 ani cu bunicii săi din partea tatălui, în satul Verendin din judeţul Caraş-Severin. Cu toate acestea, în acte, tânărul nu există. A ajuns în ţară când avea patru ani, iar în momentul în care părinţii săi au dorit să-l înregistreze, certificatul de naştere din Grecia a fost pierdut de autorităţile române. A fost recuperat abia în urmă cu două săptămâni, când rudele mamei sale au venit să-l viziteze din Filipine. Tot ce-şi doreşte acum George este... să existe. Și asta în mod oficial, în acte.
”Dacă soarta aşa a vrut...acum e important să face ceva autorităţile. Nu ţin pică pe nimeni, dar îmi doresc să se rezolve, să-mi fac şi eu un rost în viaţă, am 18 ani, sunt major, aş vrea să mă angajez. Nimic nu pot să fac, pur şi simplu nu exist...chiar nu exist”, sunt cuvintele lui George Adres, tânărul fără acte de identitate.
Drumurile şi lupta pierdută inițial cu autorităţile române l-au făcut pe tatăl tânărului să se recăsătorească, astfel că acum George stă cu bunicii săi. La sfârşitului anului trecut, băiatul şi-a văzut pentru prima dată mătuşa din Filipine, dar şi pe sora sa care acum trăieşte în Belgia. Rudele i-au adus şi un duplicat al certificatului său de naştere din Grecia, pe care însă nu e trecut numele tatălui, iar lupta cu instituţiile a început din nou. Tatăl este trimis din nou în Grecia.
”Zic: se duce în Grecia, dar cine îl ia în seamă? Nu-l ia nimeni, pentru că el nu a fost căsătorit legal, ei s-au căsătorit legal în România. Şi trebuie să ducem nişte acte de aici, să nu se ducă şi să-l trimită înapoi. Strâng din umeri, pur şi simplu acesta a fost răspunsul”, spune Gheorghe Vrăjitor, bunicul tânărului.
Angajaţii de la Evidenţa Populaţiei cunosc situaţia, însă nu găsesc deocamdată o rezolvare. Mai mult, aceştia sunt reţinuţi în ceea ce priveşte originalitatea actelor din Grecia şi Filipine, acolo unde tânărul a fost înregistrat de mama sa.
”O să încercăm să vedem dacă există o posibilitate legală de-a recunoaşte acest act în România, dar după supralegalizare. Filipine, nefiind membră a Convenţiei de la Haga, acest act trebuie să fie supralegalizat. În cazul în care este o transcriere a unui act original, şi conform legislaţiei, se transcrie actul original, o să-i îndrumăm spre instanţa judecătorească”, precizează Corina Vârvoni, directorul Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Populaţiei Caraş-Severin.
Între timp, avocaţii vin cu o altă soluţie. Un test ADN.
”Cu siguranţă va fi un drum, vor fi alte acte, va fi un test ADN, care trebuie suportat de către reclamant, care nu este într-o sumă modică, este o sumă mare. Se va stabili în urma acestui test dacă este sau nu tatăl copilului, şi bineînţeles dacă vrea să-l recunoască”, ne-a declarat Cosmin Bolosin, avocat.
Oamenii au obosit însă să lupte, iar resursele financiare au ajuns la final. Acum aşteaptă să fie găsită portiţa care să-i permită tânărului să ducă o viaţă normală, cu un act de identitate.
Reporter: Maria Rohnean
Operator: Mihai Pop
Editor web: Călin Țenche