Gerul, inamicul culturilior de rapiță 

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

„Mulțumim cerului”. Speranță în agricultură după seceta din ultimii ani

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

Casa din Alba care întoarce toate privirile: e decorată de Crăciun cu mii de beculețe

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

„Sunt plantele, frunzele care au fost afectate, dar având în vedere că la baza coletului încă este verde eu zic că plantele sunt viabile”, povestește Samson Popescu, unul din producătorii de rapiță din județul Timiș.

Samson Popescu este unul din producătorii de rapiță din județul Timiș. Cultura sa nu a fost încă afectată, dar dacă se menține frigul, bărbatul va fi nevoit pună în pământ alte semințe.

„În caz că nu rezistă și avem probleme cu înghețul, cu siguranță o să semnănăm alte culturi de primăvară. Porumb sau floarea soarelui pe aceste terenuri”, mai spune producătorul.

„Dacă o cultură de rapiță întinsă pe o suprafață de 20 de hectare este distrusă din cauza frigului producătorul pierde toată investiția. Adică 30.000 de lei” - Angela Novăcescu, reporter Digi24 Timișoara.

Rapița însămânțată toamna trecută se află în cel mai mare pericol. Plantele s-au dezvoltat până la 30 de centimetri. Acum însă nu există zăpadă care să le protejeze. Specialiștii vor să aducă noi culturi agricole în vestul țării, mai puțin pretențioase la condițiile meteorologice.

„Trebuie să ne schimbăm structura sortimentul, structura de soiuri și hibrizi. Poate să venim și cu alte culturi agricole care sunt predispuse sau sunt create pentru zone mai aride sau mai secetoase”, explică Doru Petanec, directorul Direcției Agricole Timiș.

Există însă și soluții. În judeţul Arad, Combinatul Agroindustrial din Curtici a însămânţat în toamnă 600 de hectare de rapiţă pe care le-a oprit din creştere cu o substanţă specială, care nu permite plantei să se dezvolte până la dimensiunea care ar fi vulnerabilă la frig.

„Este un retardant de creştere care o ţine pe loc şi poţi să o ţii rapiţa la dimensiunea frunzelor şi la numărul de frunze pe care vrei să îl ţii. Repet, 6 - 8 frunze este dimensiunea normală pentru rapiţă peste perioada de iarnă”, precizează Dimitrie Muscă - director CAI Curtici.

În cele patru județe din partea de vest a tarii peste 27000 de hectare de teren sunt cultivate cu rapiță.

Reporteri: Angela Novăcescu și Dan Codre

Operatori: Dan Șoșdean și Cristian Kovacs