În Timişoara, în ultimii ani, graffiti a devenit parte din peisajul urban. Dacă unele desene se apropie de forma de artă, altele sunt considerate doar mâzgălituri. - Cu sau fără graffiti-uri pe pereții orașului? ”Evident, fără”, - Nu vă plac în niciun fel? ”Nu, nu este estetic, nu este normal să fie așa. Nici vorbă!”, ”Nu neapărat trebuie să îmi placă. E o chestie care face parte din cultura unui oraș”, ”Depinde. De exemplu, graffiti-ul acesta îmi place, dar măzgăliturile nu”.
Unele dintre desene, cele realizate cu acordul autorităților, sunt adevărate opere de artă, ce acoperă câteva dintre fațadele clădirilor care încă nu au beneficiat de lucrări de reabilitare. Un exemplu este "Mama Natură", desenul realizat anul trecut, pentru Festivalul Plai.
Pentru a realiza graffiti-ul simbol al festivalului Plai de anul trecut, artiștii au muncit o săptămână întreagă. Aceștia au folosit peste 100 de tuburi de spray colorat și peste 50 de litri de vopsea lavabilă.
Acum, Primăria Timişoara spune că unele dintre desenele din oraş vor dispărea în următorii doi ani.
”Inițiativa vine de pe stradă pentru că, după cum puteți observa, o mare parte dintre clădirile din Timișoara sunt măzgălite în acest fel. Noi am făcut eforturi în a pune la dispoziția grafferilor, diverse zone din oraș, unde se poate practica graffiti-ul ca artă de stradă”, ne-a declarat Dan Diaconu, viceprimarul Timișoarei.
Artiștii, în schimb, văd soluția Primăriei destul de costisitoare și spun că şansele de a descuraja această formă de artă stradală sunt puține.
”Nu prea sunt de acord cu faptul că o să cheltuie foarte mulți bani pe îndepărtarea graffiti-ului, când există și alte soluții, de exemplu, montarea unor panouri în parcuri sau crearea unui cadru legal pe anumite suprafețe, unde să se desfășoare grafferii”, spune Alexandru Neculai, graffer.
Licitaţia pentru desemnarea firmei care va curăţa zidurile clădirilor din Timişoara începe în aproximativ două săptămâni.
reporter: Ioana Sapianu
operator: Tibor Alasu
editor web: Călin Țenche