Principalele argumente în favoarea transformării Timişoarei într-o capitală europeană a culturii se referă la dimensiunea universitară a oraşului şi faptul din acest loc au pornit în toată ţara evenimentele din 1989: „Pentru că aici a fost Revoluţia şi au murit foarte foarte mulţi oameni", „E un oraş de valoare, cu greutate istorică...", „Din moment ce e un oraş studenţesc, un oraş cultural, un oraş cu operă, cu toate instituţiile astea, bănuiesc că ar trebui să câştige".
„Aceste rezultate ne vor ajuta să fundamentăm conceptul candidaturii pe care o vom creiona de-a lungul acestui an, în urma multor multor întâlniri şi dezbateri cu actori culturali, cu universitari", ne precizează Simona Neumann, preşedintele Asociaţiei ”Timişoara Capitală Culturală Europeană”.
La sondajul făcut de Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii de Vest au participat peste 1.000 de respondenţi. Aceştia au evidenţiat şi principalele aspecte pozitive şi negative ale oraşului.
„Ce apreciaţi în Timişoara?" Potrivit sondajului, printre lucrurile pozitive remarcate de timişoreni, pe primele trei locuri se situează spaţiul verde, oamenii şi patrimoniul arhitectural. „Ce nu apreciaţi în Timişoara?" La polul opus, în topul lucrurilor pe care nu le agreeză locuitorii Timişoarei se numără traficul şi aglomeraţia din oraş, mizeria şi infrastructura din capitala Banatului.
Pentru autorităţile locale, candidatura oraşului la titlul de capitală culturală europeană aduce numai beneficii. „Investiţia în cultură poate aduce beneficii economice şi din acest punct de vedere este o viziune pe care probabil foarte puţine alte oraşe din România o împărtăşesc", consideră Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei.
Între iulie şi octombrie 2015 trebuie depus dosarul de candidatură a Timisoarei, iar un an mai târziu va fi anunţat oraşul din România care va fi capitala culturală europeană in 2021.
reporter: Miodrag Hojda
operator: M. Pop/ C. Pîrlogea
editor web: Călin Țenche