Astfel, de acum înainte, anual, din bugetele locale se pot acoperi costurile de reabilitare a clădirilor istorice. proprietarii vor plăti lucrările, în rate, timp de 10 ani. Cei care nu doresc să intre în acest program, dar au casele dărăpănate, riscă să achite impozite cu 500% mai mari. Proprietarii care doresc să beneficieze de ajutor se pot înscrie în acest program. Ideea surâde deţinătorilor de clădiri istorice, dar toţi se sperie de costurile mult prea mari, chiar dacă ratele pentru reabilitarea clădirilor istorice se întind pe 10 ani.
„Sunt foarte de acord pentru că aşa se vor putea renova. Aşa s-a făcut şi ăîn alte oraşe, şi la noi şi în străinătate. Şi e păcat, pentru că Timişoara este foarte frumoasă”, spune o timișoreancă.
„E o clădire veche, dar acum nu ştiu ce să vă spun. [Dacă vi s-ar oferi această posibilitate aţi fi de acord?] Poate că da. Depinde şi cum pot să plătesc”, spune o altă timișoreancă.
„Ar trebui ceva făcut şi în Timişoara. [Ce ar însemna pentru imaginea oraşului?] Ar arăta mai bine”, adaugă un tânăr.
În Timişoara, autorităţile locale au pus de-o parte 1,5 milioane de lei pentru renovarea faţadelor clădirilor istorice din Piaţa Victoriei. Urmează ca proprietarii să îşi dea acordul ca să li se impună taxa de reabilitare, prin hotărâre de consiliu local. Cine refuză ajutorul primăriei, achită taxa pe paragină.
„Taxa se aplică doar beneficiarului serviciului. Adică nu e o taxă care se aplică tuturor cetăţenilor Timişoarei. Se împarte conform cotelor indivize la fiecare proprietar şi se calculează un impozit. E o măsură de sprijin. Pentru restul există taxa pe paragină, de 5 ori impozitul”, explică Dan Diaconu, viceprimarul Timişoarei.
Reabilitarea poate cuprinde refacerea faţadei, a acoperişului, a elementelor decorative, precum şi lucrări de consolidare a structurii de rezistență. Specialiştii spun că renovarea completă a unei clădiri istorice poate ajunge până la 500.000 de euro. În aceste condiţii, puţine monumente vor intra în program.
„La monumente istorice sunt 14.000. probabil că bugetul primăriei poate să facă 10 - 20 de clădiri pe an. Vă da-ţi seama ce înseamnă treaba asta? Trebuie să fie făcută o prioritizare foarte corectă”, completează Radu Radoslav, arhitect.
Primarul Timişoarei îi contrazice pe specialişti şi spune că în oraş nu sunt de fapt 14.000 de clădiri istorice care trebuie reabilitate.
„Asta este o poveste cu 14,.000 de clădiri. Noi nu ştim să fim serioşi. Ne plac baloanele fără conţinut. Unde sunt 14.000 de clădiri monumente istorice. Să m-i le arate cineva. Problema la noi nu a fost că nu aveam banii prevăzuţi. Problema a fost că nu am avut voie să cheltuim pe aşa ceva. Facem rectificare de buget”, spune și Nicolae Robu, primarul Timișoarei.
Momentan modificările aduse legii privind calitatea arhitectural-ambientală a orașelor au fost adoptate de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Urmează ca documentul să ajungă la preşedinte pentru promulgare.
Reporter: Caterina Ledrer
Operator: Dan Petcu