Timișoara se poate lăuda cu o importantă moștenire de monumente industriale aflate în stare de funcționare. Într-unul dintre cele mai vechi cartiere ale orașului, vechea centrală Hidroelectrică, construită în anul 1910, continuă să producă energie electrică pentru orașul de pe Bega.
Aici este sala stăvilarului care oprește sau dă voie apei să intre în turbine. Iar totul este manevrat de mecanici, prin ceea ce ei numesc roata marinarului. După ce apa din canalul Bega este lăsată să treacă pe sub stăvilar, se trece la cea de-a doua etapă prin care este produsă energia electrică. Iar tehnologia veche fucționează la capacitatea maximă în sala turbinelor, o încăpere în care trecerea anilor pare că nu și-a pus nicio amprentă pe utilajele tehnice. În sala mare, forța apei învârte genratorul. Un generator care, în anul 1910, producea electricitate pentru circa 90% din consumul de energie al capitalei Banatului.
Uzina a fost pusă în funcțiune în 3 mai 1910, iar, de atunci, procesul este neîntrerupt. Emil Drăgoiescu este unul dintre mecanicii care au luat parte la reparații de întreținere și care spune că și acum uzina continuă să îl surprindă prin funcționalitatea sa.
"Ea funcționează și acum, a funcționat și la acea vreme. În primul rând datorită grijii pe care a avut-o personalul care a exploatat aceste instalații și, bineînțeles, a faptului că a fost construită la standardele tehnicii de vârf de la acea perioadă", declară Emil Drăgoiescu, maistru mecanic.
Iar faptul că poate veni la lucru într-o adevărată bijuterie tehnologică, este, pentru el, motiv de mândrie.
Emil Drăgoiescu, maistru mecanic: "Este printre primele hidrocentrale și se pare că și singura care mai funcționează în ziua de astăzi. Este și locul de muncă dar avem și o oarecare satisfacție atunci când reușim să mențim în funcție instalațiile pe care ni le-au lăsat predecesorii".
Același lucru îl simte și Mircea Sorin, electrician de meserie: "De 25 de ani lucrez zilnic cu acest mecanism. De către noi angajații sunt verificate zilnic lagărele, releul de turație al mașinii, lagărul 4, turbina propriu-zisă, generatorul, excitația mașinii, tabloul electric. Tot, verificăm, în fiecare zi, la preluarea mașinii".
Uzina a fost construită pe o rocă de nămol întărit. Iar faptul că această clădire dăinuie și astăzi este un lucru impresionant chiar și pentru istorici, spun aceștia.
"La ora actuală, nu mai există o uzină hidroelectrică care să funcționeze cu instalațiile originale. Sunt dinamuri Ganz făcute la Budapesta. Care era renumită pentru motoarele electrice pe care le construia. Erau solide, sistem nemțesc făcut", spune istoric Ioan Hațegan.
Intervențiile de reparație nu au fost mari, spun istoricii, prima reparație a fost făcută în anul 1930, iar în anul 1954 a fost înlocuit tabloul electric de comandă. Acum, reprezentanții uzinei speră să introducă uzina într-un muzeu al tehnologiei vechi.
Reporter: Corina Sfia
Operator: Tibor Alasu
Editor Web: Răzvan Bulacu