Integrarea refugiaţilor în unităţi de învăţământ sau depășirea barierelor lingvistice de către copiii emigranților. Sunt doar o parte din obiectivele unui proiect european Erasmus, care se derulează în colaborare cu o unitate de învățământ din Timișoara. La Școala Gimnazială nr. 16, se întâlnesc în această săptămână pofesori din șase țări ca să discute despre problemele pe care le întâmpină refugiații, în încercarea lor de a se integra în societate.
Profesori din Turcia, Grecia, Bulgaria, Italia şi Polonia sunt prezenţi pentru cinci zile la Timişoara. Cadrele didactice participă la o serie de dezbateri organizate la Școala Gimnazială nr. 16, iar împreună cu dascălii de aici încearcă să găsească soluții pentru ca integrarea refugiaților să se realizeze în cel mai potrivit mod.
"Cred că primul pas care ar trebui să se facă ca un copil să se simtă confortabil, prin prisma emigrantului este să fie primit cu căldură. Să simtă că nu există nici un fel de barieră, oprelişti între el şi ceilalţi colegi din clasa în care va păşi pentru prima dată. Următorul pas este bariera lingvistică. Trebuie integrat în aşa fel încât să se obişnuiască cu cunoaşterea limbii", spune Nicolae Mitea - profesor coordonator.
"Dreptul la educație al refugiaților" este tema principală a proiectului Erasmus de parteneriat școlar strategic. Timp de 2 ani, țările participante încearcă să găsească cele mai bune soluții pentru familiarizarea refugiaţilor cu limba, cultura şi obiceiurilor statelor în care ajung. În Grecia, de exemplu, există deja metode specifice.
"Proiectul este despre cum să creăm empatie şi ca elevii noştri să afle adevărul despre refugiaţi. Să le înţeleagă suferinţa şi speranţele", adaugă Dimitris Apostolou - profesor din Grecia.
"Acolo integrarea lor se face puţin diferit, în sensul că ei cu familiile lor păşesc pentru prima dată într-un centru de emigranţi, unde au primul contact cu primele persoane în tot ceea ce înseamnă consilierea acestora, îndrumarea acestora. Mai întâi sunt consiliaţi în familie în acel centru şi după aceea se integrează într-o şcoală", povestește Nicolae Mitea - profesor coordonator.
Şi italienii au metodele lor ca să-i facă pe copiii refugiaţilor să se integreze mai ușor.
"Organizăm cursuri pentru înţelegerea limbii, iar ei trebuie să obţină nivelul A1 sau A 2 în limba italiană şi sunt integraţi în şcolile italiene, cu elevi italieni şi fac aceleaşi lucruri pe care elevii italieni îl fac", susține și Cinzia Zito - profesor din Italia.
În zilele următoare și elevii Școlii Gimnaziale nr. 16 vor fi implicați în acest proiect. Li se va vorbi la clasă în limbile profesorilor participanți. Așa vor reuși cel mai bine, spun dascălii, să înțeleagă ce simte un refugiat, care păşeşte într-o şcoală în care nu cunoaşte pe nimeni şi nici nu înțelege nimic din ce se vorbește în jurul său.