La finalul săptămânii trecute a avut loc cel mai cunoscut eveniment din această parte a României. Târgul de la Negreni, cu o tradiţie veche de câteva sute de ani, adună comercianţi din toată ţara şi cumpărători care vin inclusiv din Bucureşti sau din Ungaria. Un reportaj care suprinde atmosfera acestui târg, realizat de Bogdan Băcilă.
Accesul în târgul de la Negreni se face pe un drum prăfuit, de țară, paralel cu calea ferată. Vremea bună, cum rar s-a mai văzut la Fechetău, a adus aici mii de vizitatori din toate colțurile țării și chiar din străinătate.
Odată ajuns în incinta târgului, înțelegi de ce vine atât de multă lume la Negreni. Găsești orice: de la haine de firmă, bijuterii, mobilă de lux, până la pantofi uzați, scule de grădinărit și multe costume populare din secuime și din zona Beiușului. E o forfotă continuă, iar cuvântul de ordine este negocierea.
Comercianții vin din toată țara, însă nu toți sunt mulțumiți de felul în care merg vânzările. Unii acumulează mărunțiș, în timp ce alții, mai norocoși, își umplu buzunarele în cele două zile ale târgului de la Negreni.
Clienții maghiari vin cu autocare pentru antichități pe care le studiază îndelung.
Copiii ajunși la târg își pierd repede răbdarea după ce sunt târâți minute în șir printre tarabe. Mai sunt obiecte care le suscită interesul și încearcă să-și convinga părinții să le cumpere.
La târgul de la Negreni auzi atâtea limbi, încât ai impresia că ai descoperit o versiune modernă a turnului Babilonului. Se vorbește română, maghiară, engleză, italiană, romani dar și limbi slave. Mâncarea este un ingredient obligatoriu al târgului.
La târg descoperi personaje care, dacă nu ar fi ales această viață nomadă, ar fi putut oricând să ajungă într-un show de comedie. Glumesc cu clienții și cu cei care vând lângă ei și își spun poveștile cu voce tare, de parcă ar fi în fața publicului.
De câteva sute de ani, târgul de la Negreni este organizat în a doua sâmbătă din octombrie. Circulația pe drumul european E60 este foarte mult îngreunată în cele două zile ale târgului, astfel că autoritațile au recomandat rute ocolitoare pentru a aunge la Cluj-Napoca sau la Oradea.
Reporter / Operator: Bogdan Băcilă