Două peşteri aflate la doar un kilometru distanţă una de cealaltă atrag într-o comună din Bihor mai mulţi turişti decât numărul locuitorilor. 5 mii de vizitatori vin anual la Şuncuiuş mai ales pentru Peştera Vântului, cea mai lungă din România, cu galerii care se întind pe mai bine de 47 de kilometri. În apropiere se află Peştera Unguru Mare, în care a fost găsită o necropolă veche de peste două milenii.
La doi kilometri de Şuncuiuş, undeva deasupra izvorului din Poiana Frânturii, turiştii gãsesc intrarea în Peştera Vântului. Descoperitã acum 60 de ani, este cea mai lungã din ţarã. Galeriile sale se întind pe nu mai puţin de 47 de kilometri şi oferã privelişti rar întâlnite, din care nu lipsesc stalactitele, stalagmitele, draperiile ori cristalele.
"Peştera Vântului se poate vizita cu acordul Centrului de Speologie şi doar în prezenţa acestora, dacă există un grup de cel puţin 7 persoane", spune Doru Gabor, primarul comunei Şuncuiuş.
Peştera Vântului se întinde pe trei etaje, unde pot fi vizitate galerii, sãli și hornuri de forme diverse. Aici se aflã Labirintul Racovițã, considerat cel mai încurcat sector de peșterã din țarã, dar şi Galeria Hipodrom, care are forma unei galerii de metrou. Pentru 6 lei, cât costã un bilet de acces, peştera poate fi vizitatã de turişti cu însoţitor pe o lungime de 800 de metri pe care autoritãţile locale vor sã o amenajeze.
"Am discutat cu cei de la Arii Protejate, ei au demarat un proiect în care suntem incluşi şi noi, vrem să amenajăm şi o parte din această peşteră", explică primarul comunei Şuncuiuş.
La o distanţă de doar un kilometru, în curbura pe care munţii Pădurea Craiului o formează între Bălnaca şi Şuncuiuş se află Peştera Unguru Mare. Aceasta este pomenită în mai multe legende spuse de oamenii locului. Sătenii vorbesc despre focuri care ar fi ars veacuri la rând în inima munţilor ori de lupte grele în urma cărora un ungur s-a retras în peşteră şi i-a dat numele său.
Specialiştii sunt de părere că grota ar fi fost locuită până în secolul al VI-lea înainte de Hristos.
"Peştera Unguru Mare îi impresionează pe turişti prin deschiderea pe care o are, cu o lăţime de 33 de metri şi o înălţime de 22 de metri. Grota se întinde pe o distanţă de 800 de metri dintre care primii 400 sunt vizitabili însă doar în prezenţa unui ghid autorizat", a relatat Claudiu Mihuţ, reporter Digi24 Oradea.
În zona celor douã peşteri existã mai multe trasee pentru cãţãrare. Nu este nevoie de un echipament special, dar turiştii trebuie sã fie atenţi la viperele din zonã.
"Se poate face rafting pe defileul Crişului Repede, cu o îmbarcare din Bratca sau de la Peştera Unguru Mare şi până la Vadu Crişului, avem locuri de odihnă, de camping, pentru corturi", a detaliat Doru Gabor, primarul comunei Şuncuiuş.
Turiştii se pot caza în casele sãtenilor, pentru preţuri cuprinse între 60 şi 80 de lei pe noapte. Cei mai pretenţioşi au varianta pensiunii, la un preţ dublu, dar cu mai multe facilitãţi.
"Mic dejun prânz, cină, saună, jacuzzi, masă de biliard, de tenis. Avem şi o piscină compartimentată în trei bazine, adulţi, copii şi unul de relaxare, teren cu nisip pentru volei şi fotbal", şi-a detaliat oferta Florin Gavrilaş, patronul unei pensiuni.
Un alt punct de atracţie din zonã este un castel construit în secolul al XIX-lea, pe o stâncã de lângã Şuncuiuş.
"În 1894 a fost cumpărat de contele Telegedy Jozsef care îl folosea ca şi casă de vacanţă. Rămâne doar donjonul, turnuleţul şi probabil că de aici s-a dat şi termenul de castel în accepţiunea noastră", susţine Aurel Bodea, fost secretar al comunei Şuncuiuş.
Nerevendicat de foştii proprietari, castelul gãzduieşte acum tabere ori cantonamente ale sportivilor. Pentru turiştii care sosesc în zonã Primãria Şuncuiuş intenţioneazã sã amenajeze în aceastã varã şi un punct de informare.
Ca sã ajungã la Şuncuiuş, mergeţi pe DN 1 dinspre Oradea spre Cluj-Napoca, iar în localitatea Topa de Criş, viraţi dreapta spre Vadu Crişului. De acolo mai aveţi zece kilometri pânã la destinaţie.
Reporter: Claudiu Mihuţ
Operator: Gabor Szilagyi