Prima modificare a proiectului de lege se referă la statutul spitalelor care vor ieşi din rândul instituţiilor publice. Ele vor deveni autonome şi pot lua forma unor asociaţii sau fundaţii. Primul avantaj ar fi salarizarea, care ar ieşi de sub incidenţa legii salarizării publice care impune un plafon maxim. Astfel, cadrele medicale vor putea fi remunerate, în funcţie de performanţă.
"În al doilea rând, veniturile pe care le poţi realiza ca fundaţie sau asociaţie sunt importante pentru că pot fi reinvestite la finalul anului şi nu se supun legii institutiilor publice. Există şi dezavantaje, pentru că fundaţiile sau asociaţiile pot să intre în faliment", explică doctorul Ovidiu Pop, managerul Spitalului Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea.
Şi la nivel de organizare internă lucrurile se vor schimba fundamental.
"Se face o distincţie importantă între partea administrativă a unei secţii, care va fi condusă de un asistent şef cu studii superioare, şi partea medicală, care va fi condusă de un medic şef de secţie", precizează managerul spitalului orădean.
Cu alte cuvinte, asistentul şef va hotărî ce materiale sanitare sunt necesare şi va repartiza bolnavii în saloane şi în paturi. Paradoxal, directorul medical este scos din ecuaţie şi nu face parte obligatoriu din comitetul director al spitalului.
"După părerea mea, directorul medical este esenţial în condiţiile în care managerul general este ne-medic. În condiţiile în care managerul este medic, dar nu desfăşoară activitate medicală conform legii, directorul medical este necesar, dar nu esenţial", punctează doctorul Florin Maghiar, directorul medical al Spitalului Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea.
O altă modificare importantă este cea a finanţării reparaţiilor capitale şi a investiţiilor majore. Contribuţia autorităţilor locale, care era până acum de sub 10%, ajunge la 30%. Proiectul este supus dezbaterii publice timp de 10 zile, după care el va intra, spre aprobare, pe masa Guvernului.